O istorie a uneia dintre cele mai interesante relații internaționale a fost prezentată pe platforma Council of Foreign Relations.
1908 – SUA și Canada își stabilesc oficial frontiera
Statele Unite și Marea Britanie, care reprezenta atunci Canada, semnează un tratat prin care stabilesc oficial traseul frontierei. Granița are aproximativ 5.525 de mile, adică aproape 8.900 de kilometri. Este cea mai lungă frontieră terestră internațională din lume.
Tratatul creează și Comisia Internațională pentru Frontieră, organizație administrată în comun de cele două țări, responsabilă de verificarea și întreținerea frontierei.
1911 – Eșuează primul mare acord comercial
Congresul SUA aprobă un acord comercial cu Canada care prevedea eliminarea taxelor vamale pentru produsele agricole și reducerea altor taxe. În Canada însă, acordul devine o temă importantă în alegerile din 1911.
Conservatorii lui Robert Borden se opun. Ei susțineau că apropierea economică de SUA ar putea duce la dominarea economică și, în timp, la pierderea independenței Canadei. Conservatorii câștigă alegerile, iar acordul nu mai intră în vigoare.
1917 – SUA ajută Canada după explozia din Halifax
În decembrie 1917, nava franceză Mont-Blanc, încărcată cu explozibili pentru Primul Război Mondial, se ciocnește accidental de o altă navă în portul Halifax, Nova Scotia. Explozia ucide aproape 2.000 de oameni și rănește cel puțin 9.000.
Statele Unite, în special statul Massachusetts, trimit rapid ajutoare, personal medical și bani pentru reconstrucție. Ca semn de recunoștință, Nova Scotia trimite un brad de Crăciun orașului Boston. Tradiția continuă și astăzi.
1930 – Tarifele americane provoacă un nou conflict comercial
Președintele american Herbert Hoover semnează legea Smoot-Hawley, care introduce taxe vamale ridicate pentru mii de produse importate, într-o încercare de a proteja producătorii americani în timpul Marii Crize Economice.
Canada răspunde cu propriile tarife pentru produse americane, care afectează aproximativ o treime din exporturile SUA către Canada. Ottawa reduce în același timp taxele pentru produsele provenite din Imperiul Britanic și încearcă să-și diversifice partenerii comerciali.
1940 – SUA și Canada încep să coopereze mai strâns în domeniul apărării
În contextul extinderii celui de-Al Doilea Război Mondial și al avansului Germaniei naziste în Europa, președintele american Franklin D. Roosevelt și premierul canadian William Lyon Mackenzie King se întâlnesc pentru a discuta apărarea Americii de Nord.
Acordul de la Ogdensburg creează un organism militar și civil comun pentru planificarea apărării continentului și pune bazele unei cooperări de securitate mult mai strânse.
1941 – Cooperare economică în timpul războiului
Roosevelt și King semnează Acordul de la Hyde Park, prin care SUA și Canada își coordonează producția de război.
Produsele militare fabricate în Canada și destinate Marii Britanii sunt integrate în programul american Lend-Lease, prin care SUA furnizau echipamente militare aliaților în timpul războiului.
1949 – SUA și Canada contribuie la crearea NATO
Statele Unite, Canada și zece state europene semnează la Washington Tratatul Atlanticului de Nord, prin care este creată NATO. Alianța avea ca scop principal apărarea statelor membre în fața amenințării sovietice și menținerea securității Europei occidentale.
1958 – Apare NORAD
În timpul Războiului Rece, SUA și Canada creează Comandamentul Nord-American de Apărare Aerospațială (NORAD), destinat apărării continentului împotriva unor eventuale atacuri aeriene sovietice.
NORAD este un comandament militar comun, cu sediul în Colorado. Ulterior, misiunea sa este extinsă pentru a include și avertizarea privind amenințările maritime.
1965 – Acordul auto apropie și mai mult economiile
SUA și Canada semnează Acordul privind produsele auto, cunoscut drept „Auto Pact”, prin care elimină tarifele pentru o mare parte din piesele și echipamentele auto comercializate între cele două țări.
Acordul contribuie la dezvoltarea industriei auto canadiene și la apariția unei piețe auto nord-americane puternic integrate.
1971 – „Șocul Nixon” tensionează relațiile comerciale
Președintele Richard Nixon anunță o serie de măsuri economice, printre care o taxă suplimentară de 10% pentru importurile taxabile. Canada, deși era unul dintre cei mai importanți parteneri comerciali ai SUA, nu este exceptată.
Nixon amenință inclusiv cu anularea acordului auto. Situația determină Canada să caute relații comerciale mai strânse cu Europa. Taxa este eliminată câteva luni mai târziu.
1980 – Canada ajută la salvarea diplomaților americani din Iran
După Revoluția iraniană din 1979, șase diplomați americani se refugiază în locuințele unor angajați ai ambasadei canadiene din Teheran.
CIA și guvernul canadian organizează o operațiune secretă pentru a-i scoate din Iran. Cei șase sunt prezentați drept membri ai unei echipe de filmare și sunt transportați în afara țării cu pașapoarte canadiene. Operațiunea devine ulterior cunoscută drept „Canadian Caper”.
1985 – Disputa legată de Pasajul de Nord-Vest
Un spărgător de gheață american traversează Pasajul de Nord-Vest, în Arctica, fără aprobarea Canadei. Ottawa consideră pasajul parte din apele sale teritoriale, în timp ce Washingtonul îl vede drept o strâmtoare internațională.
Disputa provoacă tensiuni în ceea ce privește suveranitatea Canadei asupra Arcticii. În 1988, cele două țări semnează un acord prin care stabilesc un cadru de cooperare în regiune.
1988–1989 – Canada și SUA deschid drumul către liberul schimb
Liberul schimb devine o temă centrală în alegerile canadiene din 1988. Premierul Brian Mulroney susține acordul cu SUA, în timp ce opoziția avertizează că acesta ar putea afecta independența economică și culturală a Canadei.
Conservatorii câștigă alegerile, iar Acordul de Liber Schimb SUA–Canada intră în vigoare la 1 ianuarie 1989. Comerțul dintre cele două țări crește puternic în următorul deceniu.
1994 – SUA, Canada și Mexic creează NAFTA
Acordul Nord-American de Liber Schimb, cunoscut drept NAFTA, intră în vigoare și extinde cooperarea comercială la cele trei mari economii nord-americane.
Acordul elimină treptat numeroase taxe vamale și facilitează investițiile și comerțul. În următoarele două decenii, schimburile comerciale din America de Nord cresc masiv.
1999 – Cooperarea împotriva terorismului
Autoritățile americane îl rețin pe Ahmed Ressam, un cetățean algerian care încerca să intre în SUA din Canada. Investigația comună americano-canadiană arată că acesta fusese antrenat de Al-Qaida și pregătea un atac asupra aeroportului din Los Angeles.
Cazul determină cele două țări să își consolideze cooperarea și controalele la frontieră.
2000–2001 – Se încheie „Auto Pact”
Organizația Mondială a Comerțului decide că acordul auto din 1965 discriminează producătorii din alte țări. Canada pierde apelul, iar acordul este eliminat în 2001.
În cei aproape 40 de ani de existență, „Auto Pact” contribuise însă la integrarea profundă a industriei auto americane și canadiene.
2001 – Canada ajută SUA după atacurile de la 11 septembrie
După atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, SUA își închid spațiul aerian și redirecționează sute de avioane către Canada.
Prin Operațiunea Yellow Ribbon, orașul canadian Gander primește zeci de aeronave și peste 6.500 de pasageri. În total, Canada găzduiește peste 33.000 de persoane aflate la bordul unor avioane care nu au mai putut ateriza în SUA.
Operațiunea devine unul dintre cele mai cunoscute exemple de solidaritate canadiană după atacurile teroriste.
2002 – SUA și Canada înăspresc regulile privind azilul
Cele două țări semnează Acordul pentru „țara terță sigură”, potrivit căruia o persoană care solicită azil trebuie, în principiu, să depună cererea în prima țară sigură în care ajunge, fie SUA, fie Canada.
Acordul face parte dintr-un plan mai amplu de consolidare a securității frontierei după 11 septembrie. În 2023, regulile sunt extinse pentru a acoperi întreaga frontieră comună, inclusiv zonele dintre punctele oficiale de trecere.
2015 – Disputa privind lemnul canadian revine
Un acord legat de exporturile canadiene de lemn către SUA expiră. Ceea ce reprezintă un conflict comercial care datează din anii 1980.
Producătorii americani susțin de mult timp că industria canadiană beneficiază de avantaje incorecte datorită modului în care sunt stabilite prețurile pentru lemn în Canada. Disputa continuă și în anii următori.
2015 – Obama respinge proiectul Keystone XL
Președintele Barack Obama respinge extinderea conductei Keystone XL, care urma să transporte petrol canadian către rafinăriile din sudul SUA.
Decizia provoacă dezamăgire în Canada, dar premierul Justin Trudeau subliniază că relația dintre cele două țări este mai importantă decât un singur proiect. În același an, Canada exportă către SUA aproximativ 3,2 milioane de barili de petrol pe zi.
2018 – Trump introduce tarife pentru oțel și aluminiu
Administrația Donald Trump impune taxe de 25% pentru oțel și 10% pentru aluminiu importate. Canada este inițial exceptată, dar ulterior intră și ea sub incidența tarifelor.
Ottawa răspunde cu propriile taxe pentru produse americane în valoare de aproape 13 miliarde de dolari. În 2019, SUA elimină tarifele pentru Canada și Mexic, în cadrul eforturilor de a înlocui NAFTA.
2020 – USMCA înlocuiește NAFTA
Noul Acord SUA–Mexic–Canada, cunoscut drept USMCA, intră în vigoare și devine principala bază comercială a Americii de Nord.
Acordul introduce reguli mai stricte pentru industria auto, protecții mai mari pentru muncitori și modificări privind agricultura, investițiile și comerțul digital. În 2022, comerțul cu bunuri și servicii dintre cele trei țări ajunge la aproape 2.000 de miliarde de dolari.
2025 – Trump impune tarife Canadei din cauza fentanilului și imigrației
În februarie 2025, Trump anunță tarife de 25% pentru importurile din Canada și Mexic și de 10% pentru cele din China. Administrația americană justifică măsura prin necesitatea combaterii imigrației ilegale și a traficului de droguri, în special fentanil.
După o amânare temporară, tarifele pentru Canada intră în vigoare în martie. Ottawa răspunde cu taxe pentru produse americane în valoare de peste 100 de miliarde de dolari.
Martie 2025 – Trump vorbește despre anexarea Canadei
Trump intensifică declarațiile potrivit cărora Canada ar trebui să devină al „51-lea stat” american. El susține că o eventuală anexare ar aduce avantaje economice și de securitate canadienilor.
Declarațiile provoacă o reacție puternică în Canada, inclusiv apeluri la boicotarea produselor americane. Trump pune sub semnul întrebării inclusiv actuala frontieră dintre cele două țări.
Aprilie 2025 – Trump anunță noi tarife
Trump introduce un tarif de bază de 10% pentru importurile din majoritatea țărilor și tarife mai mari pentru mai mulți parteneri comerciali.
Canada este exceptată de la tariful general, dar continuă să fie vizată de taxe de 25% pentru anumite produse care nu respectă regulile USMCA, precum și de tarife pentru oțel, aluminiu și automobile.
Ianuarie 2026 – Mark Carney vorbește despre o „ruptură” geopolitică
La Forumul Economic Mondial de la Davos, premierul canadian Mark Carney vorbește despre o „ruptură” în ordinea mondială și spune că sistemul internațional bazat pe reguli își pierde din putere. Deși nu îl nominalizează direct pe Trump, președintele american reacționează critic și susține că Canada beneficiază de numeroase avantaje oferite de SUA.
În aceeași perioadă, Trump retrage invitația adresată Canadei de a participa la așa-numitul Board of Peace pentru reconstrucția Fâșiei Gaza. Tensiunile cresc și după ce Canada încheie un acord comercial preliminar cu China. Trump amenință că ar putea impune tarife de 100% produselor canadiene dacă Ottawa continuă apropierea de Beijing.
August 2026 – Negocierile comerciale eșuează și izbucnește un nou conflict
Negocierile dintre SUA și Canada pentru un nou acord comercial se prăbușesc la sfârșitul lunii august. Premierul Mark Carney spune că modificările propuse în ultimul moment de partea americană sunt „nedrepte” și pun sub semnul întrebării încrederea în orice viitor acord. Trump anunță, în replică, că tarifele pentru automobilele, piesele auto și oțelul canadiene vor crește la 50% de la 1 ianuarie 2027.
Canada anunță măsuri de răspuns și spune că va aplica tarife echivalente, „dolar pentru dolar”, din 8 septembrie. Printre produsele americane vizate se numără utilaje agricole, electrocasnice, produse lactate, electronice, hârtie și oțel.
Economiștii avertizează că un nou război comercial ar lovi mai puternic Canada, a cărei economie este mult mai mică decât cea americană. În același timp, tarifele pot încetini creșterea economică, pot crește prețurile și pot afecta lanțurile de aprovizionare care leagă cele două țări.
Tensiunile apar într-un moment în care viitorul USMCA este deja incert. În iulie 2026, SUA au refuzat să prelungească acordul cu încă 16 ani în cadrul revizuirii obligatorii a tratatului, ceea ce a adăugat și mai multă incertitudine pentru companiile nord-americane.
