Austria interzice hijabul în școli pentru fetele sub 14 ani. Viena susține o politică mai strictă privind integrarea și migrația

Austria își înăsprește politicile în două zone sensibile: integrarea și migrația. De la 1 septembrie, fetele sub 14 ani nu mai pot purta hijab în școli. În același timp, guvernul de la Viena lucrează cu alte patru state UE la proiectul unor centre de retur în afara Uniunii Europene. Cele două măsuri sunt distincte și nu fac parte din același program. Ele ilustrează însă o orientare politică mai fermă în privința integrării și a returnării persoanelor care nu au drept de ședere.

Austria interzice hijabul în școli pentru fetele sub 14 ani

Noua lege austriacă interzice în școli acoperămintele tradițional musulmane pentru cap, inclusiv hijabul, în cazul fetelor sub 14 ani. Regula se aplică atât școlilor publice, cât și celor private. Guvernul susține că măsura urmărește protejarea copiilor, egalitatea de gen și prevenirea presiunilor exercitate asupra fetelor. Ministrul Integrării, Claudia Bauer, consideră vălul un simbol al opresiunii și al controlului exercitat asupra fetelor de la vârste fragede.

Aplicarea legii începe prin dialog. Profesorii trebuie să discute cu eleva și cu familia sa. În cazul încălcărilor repetate, pot fi sesizate serviciile pentru protecția copilului. În ultimă instanță, părinții sau tutorii pot primi amenzi de până la 800 de euro.

Comunitatea musulmană contestă măsura

Comunitatea Islamică din Austria, IGGÖ, se opune interdicției, spune BBC. Organizația susține că legea restrânge libertatea religioasă și afectează în mod disproporționat fetele musulmane. IGGÖ a anunțat că va sprijini eventualele contestații depuse de fete și familiile lor la Curtea Constituțională.

Există și un precedent important. În 2020, Curtea Constituțională a Austriei a anulat o interdicție similară aplicată în școlile primare. Instanța a invocat atunci principiul neutralității religioase a statului. De această dată, însă, instanța constituțională a respins în iulie cererile împotriva noii legi ca inadmisibile. Motivul a fost procedural: legea urma să intre în vigoare abia la 1 septembrie, astfel că reclamantele nu erau încă afectate direct de prevederi. Asta nu reprezintă însă o validare pe fond a interdicției.

De la integrare la returnare, o altă schimbare de direcție

Interdicția hijabului apare într-un moment în care Austria susține și o politică europeană mai strictă privind migrația. La începutul lunii septembrie, Austria, Germania, Danemarca, Grecia și Țările de Jos au convenit asupra unui model comun pentru centre de retur situate în afara UE. Scopul este transferarea persoanelor ale căror cereri de azil au fost respinse și care nu pot fi returnate imediat în țările lor de origine.

Cele cinci state intenționează să ajungă până la sfârșitul anului la un acord cu cel puțin o țară din afara UE. Țara-gazdă nu a fost însă stabilită. Prin urmare, proiectul se află încă în faza negocierilor. Nu există, în acest moment, un centru de retur operațional creat de cele cinci state.

Austria, Germania, Danemarca, Grecia și Țările de Jos caută o soluție comună

Miniștrii de interne ai celor cinci țări s-au întâlnit la Copenhaga pe 4 septembrie. Ei au convenit asupra unei abordări comune pentru dezvoltarea return hubs în state din afara Uniunii Europene. Danemarca urmărește ca primele transferuri să poată începe până la sfârșitul anului 2027.

Autoritățile susțin că aceste centre nu ar trebui să fie închisori. Potrivit explicațiilor oferite de participanți, ar urma să fie facilități deschise pentru persoanele care nu au drept de ședere în UE și nu pot fi returnate imediat. Planul este însă controversat. Organizații pentru drepturile omului și organisme internaționale au avertizat asupra riscurilor juridice și umanitare. Principalele întrebări privesc garanțiile oferite persoanelor transferate în afara UE și respectarea principiului nereturnării într-un loc unde există riscul persecuției.

Cu toate acestea, evenimentele cu agresiuni în care sunt implicați migranții obligă statele la măsuri de protejare a populațiilor autohtone. Numărul cazurilor semnalate în presă și mediile de socializare marchează un fenomen acut care nu poate fi ignorat de statele implicate.

Bruxellesul pune și el accent pe returnări

Proiectul nu este doar o inițiativă a celor cinci guverne. În iunie 2026, UE a convenit asupra unui nou sistem european pentru returnări. Acesta include posibilitatea înființării unor centre de retur în state terțe, cu condiția respectării drepturilor fundamentale și a normelor internaționale. Comisia Europeană subliniază că deciziile de returnare trebuie luate individual și că există garanții juridice, inclusiv pentru persoanele vulnerabile și minori.

Așadar, direcția europeană devine mai fermă în privința returnării persoanelor fără drept de ședere. În același timp, instituțiile europene încearcă să păstreze un cadru juridic comun.

Două politici diferite, aceeași dezbatere despre integrare

Interdicția hijabului pentru fetele sub 14 ani și proiectul centrelor de retur nu trebuie confundate. Prima măsură privește regulile din școlile austriece și libertatea religioasă a minorilor. A doua privește politica de migrație și returnarea persoanelor care nu au drept legal de ședere în UE. Legătura dintre ele este una de context politic, de integrare, care nu mai poate fi ignorată.

Austria se află printre statele europene care încearcă să definească mai strict condițiile integrării și să accelereze îndepărtarea persoanelor care nu pot rămâne legal în Uniune.

În cazul hijabului, guvernul invocă protecția fetelor și egalitatea de gen. În cazul centrelor de retur, argumentul este eficientizarea politicii de returnare. În ambele situații, însă, apar aceleași întrebări despre limitele intervenției statului, drepturile individuale și compatibilitatea măsurilor cu normele europene.

Austria testează limitele unei politici mai ferme

Pentru Austria, noua interdicție intră în vigoare într-un moment în care dezbaterea europeană despre migrație devine tot mai dură. Guvernul de la Viena nu este singur. Germania, Danemarca, Grecia și Țările de Jos susțin proiectul centrelor de retur. Iar noul cadru european permite, în anumite condiții, astfel de soluții în state din afara UE. Modul de aplicare al acestor politici va fi unul dificil, căci politicile uniunii par a proteja migranții în dauna cetățenilo autohtoni. De aceea, măsuril vor avea d etrecut proba de rezistenți în fața eventualelor contestații juridice.

În cazul hijabului, primul test important va veni chiar din Austria. În cazul centrelor de retur, testul va fi european: dacă și cum poate fi transferată politica de returnare dincolo de granițele Uniunii fără ca protecția drepturilor fundamentale să fie diminuată.