Cum a ajuns Suedia de la una dintre cele mai primitoare țări pentru imigranți la una dintre cele mai restrictive

Suedia era considerată mult timp un exemplu de țară care primește refugiați și încearcă să le ofere condiții bune pentru integrare. Schimbarea a început în timpul crizei refugiaților din 2015. Atunci, sute de mii de oameni au ajuns în Europa în fuga de războaie și conflicte, în special din Siria.

În acel an, Suedia a primit peste 160.000 de cereri de azil, adică mai mult de 12% din toate cererile depuse în Uniunea Europeană. Printre solicitanți s-au aflat aproximativ 35.000 de minori neînsoțiți. Ceea ce reprezintă mai mult de o treime din totalul înregistrat în UE în acel an. Pentru o țară cu aproximativ 10 milioane de locuitori, numărul foarte mare de persoane care au cerut protecție a pus presiune pe sistemul de primire și integrare. Criza a schimbat și dezbaterea politică internă.

Schimbarea a început sub un guvern de stânga

Primul răspuns important nu a venit de la dreapta politică, ci de la guvernul social-democrat de la acea vreme. Principalele partide au ajuns la un acord pentru înăsprirea regulilor în ceea ce privește azilul și reunificarea familiei.

Au fost introduse controale temporare la frontiere, iar pentru majoritatea refugiaților permisele de ședere permanentă au fost înlocuite cu permise temporare. Astfel de măsuri au fost prezentate inițial drept un răspuns la o situație excepțională. În timp, însă, ele au devenit începutul unei schimbări prin faptul că Suedia trebuie să aibă o politică de migrație mai restrictivă. Ceea ce a început să fie acceptată de tot mai multe partide. Iar schimbarea s-a accentuat după alegerile din 2022, scrie The Conversation.

Influența partidului anti-imigrație a crescut

În 2022, premierul Ulf Kristersson a format un guvern de centru-dreapta. Partidul său, Moderaterna, a ajuns la putere alături de liberali și creștin-democrați. A beneficiat în Parlament de sprijinul Sweden Democrats, formațiune cunoscută pentru poziția sa dură în privința imigrației. Sweden Democrats nu au intrat oficial la guvernare. Dar au primit o influență importantă asupra politicilor guvernului prin acordul politic cunoscut drept Acordul Tidö.

De atunci, Suedia a început cea mai amplă reformă a politicii sale de migrație din istoria recentă. Au fost schimbate reguli în ceea ce privește aproape toate formele de migrație. Au fost vizate azilul, reunificarea familiei, migrația pentru muncă, cetățenia, returnarea persoanelor cărora li s-a respins cererea de protecție, detenția și accesul la anumite ajutoare sociale.

Guvernul spune explicit că vrea ca politica suedeză de azil să fie cât mai restrictivă posibil, atât timp cât respectă dreptul Uniunii Europene și legislația internațională privind refugiații. Una dintre schimbările importante este reducerea numărului de refugiați acceptați prin programele de relocare: cota anuală a fost redusă de la 5.000 la 900 de persoane.

În același timp, regulile pentru obținerea cetățeniei au devenit mai stricte. Printre criteriile avute în vedere se numără perioada petrecută în Suedia, comportamentul solicitantului, cunoașterea limbii și a societății suedeze și capacitatea de a se întreține.

Au fost, de asemenea, înăsprite regulile legate de expulzarea cetățenilor străini condamnați pentru infracțiuni. O parte importantă a acestor reforme a intrat în vigoare abia în 2025 și 2026. În Suedia, reformele importante sunt de obicei pregătite prin anchete, consultări publice și dezbateri parlamentare. Ceea ce poate face ca adoptarea lor să dureze mai mulți ani.

Numărul cererilor de azil s-a redus drastic

Schimbarea politicii a fost însoțită de o scădere foarte mare a numărului de persoane care cer azil în Suedia. În 2025 au fost înregistrate aproximativ 6.700 de cereri de azil pentru prima dată. Pentru 2026, Agenția Suedeză pentru Migrație estimează aproximativ 4.200, iar pentru 2027 circa 3.700. Instituția spune că scăderea este legată atât de reducerea numărului de solicitanți de azil la nivel european, cât și de faptul că noile reguli au făcut Suedia mai puțin atractivă pentru cei care caută protecție.

Astfel, Suedia a trecut de la una dintre țările europene care primeau cei mai mulți solicitanți de azil raportat la populație, în timpul crizei din 2015, la o țară în care numărul acestora este acum printre cele mai mici.

Și social-democrații susțin acum o politică mai dură

Unul dintre cele mai importante aspecte ale transformării este că politica restrictivă legată de migrație nu mai aparține doar dreptei. Social-democrații, partidul care conducea Suedia în timpul crizei refugiaților din 2015, au susținut sau au acceptat o mare parte dintre schimbările adoptate în ultimii ani.

Partidul transmite înaintea alegerilor din 13 septembrie că nu intenționează să revină pur și simplu la politica mai permisivă din trecut. Chiar dacă social-democrații ar reveni la guvernare, este puțin probabil ca Suedia să se întoarcă la modelul dinaintea crizei din 2015.

Migrația, una dintre temele alegerilor din 2026

Partidele aflate acum la guvernare susțin că alegerea unui guvern social-democrat ar putea duce la relaxarea politicilor de migrație. Deoarece social-democrații ar putea avea nevoie de sprijinul Partidului Verde și al Partidului de Stânga. Sunt două formațiuni mai favorabile unei politici liberale în ceea ce privește imigrația.

În același timp, și opinia publică suedeză s-a schimbat. După criza din 2015, o proporție tot mai mare dintre suedezi susține reducerea imigrației, în special a numărului de refugiați.