Cum a zguduit AfD politica Germaniei fără să ajungă la guvernare. „Zidul” partidelor tradiționale, pus la încercare

Alegerile de duminică, 6 septembrie, au fost marcate și de o participare record. Potrivit rezultatelor oficiale, 77,8% dintre alegătorii din Saxonia-Anhalt au mers la urne, cu peste 17 puncte procentuale mai mult decât la scrutinul precedent. AfD a obținut 43,8% din voturi, față de 20,8% în 2021. Va avea 39 dintre cele 83 de mandate ale parlamentului regional. Pe locul al doilea s-a clasat CDU, partidul cancelarului Friedrich Merz, cu aproximativ 17,2%. Creștin-democrații, care au condus Saxonia-Anhalt din 2002, au pierdut aproape jumătate din susținerea electorală față de scrutinul anterior.

De ce nu poate AfD să guverneze, deși a câștigat alegerile?

În Germania, câștigarea alegerilor nu înseamnă automat că partidul care obține cele mai multe voturi poate forma singur guvernul. Este nevoie de o majoritate în parlamentul landului. AfD a obținut 39 dintre cele 83 de mandate, astfel că îi mai lipsesc câteva locuri pentru majoritatea absolută. În mod normal, soluția ar fi formarea unei coaliții cu un alt partid.

Problema este că partidele tradiționale germane au o politică de „Brandmauer” („zid de protecție”) ață de AfD. Prin acest termen este descris angajamentul partidelor democratice de centru și de stânga de a nu forma guverne împreună cu formațiunea de extremă dreapta.

CDU, SPD, Verzii și Die Linke nu vor să intre într-o coaliție cu AfD. În aceste condiții, victoria electorală a formațiunii nu se transformă automat într-o guvernare.

Există însă o situație nouă. BSW, adică Alianța Sahra Wagenknecht, formațiune desprinsă din partidul Die Linke și care combină poziții economice de stânga cu un discurs naționalist și o atitudine mai favorabilă Rusiei, a obținut 5,3% din voturi. Liderii locali ai BSW au sugerat că ar putea contribui la instalarea unui guvern condus de AfD.

Deocamdată, AfD spune însă că nu vrea să guverneze într-o coaliție și că ar prefera să obțină o majoritate absolută. Liderul formațiunii din land, Ulrich Siegmund, a evocat inclusiv posibilitatea unor noi alegeri.

De ce a crescut atât de mult AfD?

Saxonia-Anhalt este unul dintre landurile est-germane, regiune în care AfD are de mai mult timp un sprijin electoral important. Dar ascensiunea formațiunii nu se limitează la estul țării. AfD a devenit una dintre cele mai populare formațiuni și la nivel național. Rezultatul din Saxonia-Anhalt vine după o perioadă în care partidul a crescut constant în sondaje, conform The Conversation.

O parte importantă a votanților spune că este nemulțumită de modul în care partidele tradiționale gestionează problemele economice și sociale. În Saxonia-Anhalt, economia și educația au fost printre principalele preocupări ale alegătorilor. În timp ce imigrația s-a aflat și ea printre temele importante, dar nu a fost singurul motiv pentru care oamenii au votat.

În spatele rezultatului se află și nemulțumiri legate de nivelul de trai, infrastructură, accesul la servicii publice și oportunități de muncă. Pentru o parte dintre alegători, partidele tradiționale nu mai par capabile să rezolve aceste probleme.

O lovitură puternică pentru Friedrich Merz

Rezultatul este și un semnal de alarmă pentru cancelarul Friedrich Merz și pentru CDU, partidul său. CDU a obținut aproximativ 17% în Saxonia-Anhalt, față de peste 37% la alegerile precedente. În același timp, AfD a urcat de la aproximativ 21% la aproape 44%.

CDU a încercat în ultimii ani să adopte o poziție mai dură în special în ceea ce privește imigrația, în încercarea de a recupera alegători care s-au îndreptat spre AfD. Strategia nu pare să fi funcționat în Saxonia-Anhalt.

Ce este atât de important la rezultatul din Saxonia-Anhalt?

AfD încearcă să se transforme dintr-o formațiune de protest într-o alternativă politică la nivel național. AfD susține politici dure împotriva imigrației și promovează, printre altele, o apropiere de Rusia și reducerea sprijinului german pentru Ucraina.

Filiala AfD din Saxonia-Anhalt este considerată de serviciul german de informații interne drept extremistă de dreapta, pe baza unor poziții și declarații considerate rasiste, antimusulmane și antisemite.