Datele publicate în 2025 în raportul „State of Health in the EU – Romania” arată că românii se află printre europenii care consumă cel mai puțin fructe și legume. Doar 38% dintre adulți consumă fructe zilnic, iar 37% consumă legume în fiecare zi, mult sub media europeană. În același timp, nivelul activității fizice rămâne redus, iar alimentația dezechilibrată este considerată unul dintre principalii factori care contribuie la excesul ponderal.
În paralel, estimările Organizației Mondiale a Sănătății indică faptul că prevalența obezității în rândul adulților din România a ajuns la aproximativ 34%, una dintre cele mai ridicate valori raportate la nivel european. În spatele acestor cifre se află însă obiceiuri zilnice pe care mulți români nici măcar nu le consideră problematice.
În acest context, am discutat cu Alexandra Alexandru, dietetician nutriționist autorizat la clinica Medikali, despre greșelile alimentare care apar cel mai des în viața de zi cu zi și care pot influența semnificativ sănătatea pe termen lung.

Micul dejun sărit și mitul alimentelor „sănătoase” care nu îngrașă
Una dintre cele mai întâlnite greșeli este săritul peste micul dejun. Deși mulți oameni cred că astfel reduc aportul caloric, efectul poate fi exact invers. „Săritul peste micul dejun poate aduce cu sine consumul unor porții mai mari la ultima masă din zi sau un apetit ridicat pentru dulciuri”, a declarat Alexandra Alexandru, dietetician nutriționist autorizat, pentru News Edge.
Potrivit specialistului, organismul încearcă să compenseze lipsa energiei din prima parte a zilei printr-o foame accentuată mai târziu, ceea ce poate duce la alegeri alimentare mai puțin inspirate. La fel de răspândită este și convingerea că anumite alimente sunt sănătoase și, prin urmare, pot fi consumate fără limite.
„Mulți oameni consumă alimente puțin procesate, dar foarte calorice. Oleaginoasele, avocado, uleiul de măsline sau mierea de albine sunt exemple bune. Sunt alimente valoroase din punct de vedere nutrițional, însă consumate frecvent și în cantități mari pot adăuga un surplus caloric considerabil”, explică Alexandra Alexandru, dietetician nutriționist autorizat.
Un alt mit prezent frecvent în alimentația românilor este eliminarea completă a pâinii.
„Mulți spun: nu mănânc pâine pentru că îngrașă. Problema este că ulterior pot ajunge să compenseze prin consumul de dulciuri. De multe ori nu pâinea este problema, ci dezechilibrul creat după eliminarea ei. Câteodată putem confunda senzația de sete cu cea de foame și astfel ajungem să ne supraalimentăm”, subliniază Alexandra Alexandru.
În plus, multe mese conțin prea puține legume și prea multe garnituri bogate în carbohidrați. „Prea puține legume alături de mesele principale și înlocuirea lor cu garnituri bogate în glucide, precum mămăliga, cartofii sau orezul, reprezintă o situație foarte frecvent întâlnită”, spune Alexandra Alexandru, dietetician nutriționist autorizat.
Obiceiurile aparent inofensive care pot favoriza acumularea kilogramelor
Nu doar ceea ce mâncăm contează. Modul în care trăim influențează la fel de mult sănătatea metabolică.
În opinia specialistului, unul dintre cele mai subestimate riscuri este lipsa somnului. „Clar pe primul loc este ora târzie de culcare. Are impact major asupra reglării grelinei, hormonul foamei, și a leptinei, hormonul sațietății. Mulți oameni nu conștientizează că lipsa somnului are implicații mult mai mari asupra greutății decât cred”, atrage atenția Alexandra Alexandru, dietetician nutriționist autorizat.
Numeroase studii internaționale au arătat că somnul insuficient poate modifica senzația de foame și poate crește preferința pentru alimente bogate în zahăr și grăsimi. Un alt obicei întâlnit frecvent este consumul meselor în fața televizorului sau a laptopului. „Mâncatul în fața televizorului sau a laptopului este o greșeală frecventă. Atenția este distribuită, nu focusată pe hrană. Astfel există șansa de a mânca mai mult, pentru că senzația de sațietate nu intervine corect”, explică Alexandra Alexandru, dietetician nutriționist autorizat.
Gustările aflate permanent la îndemână reprezintă o altă capcană. „Bolurile cu diverse gustări lăsate pe masă sau pe birou cresc foarte mult probabilitatea unui consum automat, fără să existe neapărat foame”, spune Alexandra Alexandru, dietetician nutriționist autorizat.
Echilbrul, cheia succesului
Potrivit acesteia, mulți români încearcă să compenseze alimentația dezordonată din weekend prin restricții severe în timpul săptămânii. „Vedem adesea meniuri foarte echilibrate sau chiar restrictive în timpul săptămânii, urmate de weekenduri de adevărat dezmăț culinar. Organismul nu funcționează eficient în aceste extreme”, precizează medicul.
Mesele neregulate și cina foarte bogată, o combinație periculoasă Programul haotic al meselor reprezintă o problemă tot mai des întâlnită. Potrivit Alexandrei Alexandru, organismul funcționează mai bine atunci când există rutină și consecvență. „Creierul iubește consecvența, rutina și disciplina. Atunci când nu îi oferim aceste aspecte, tinde să compenseze în defavoarea noastră. Perioadele de restricții pot atrage ulterior perioade de aport caloric mare, cu alimente care oferă plăcere imediată, precum dulciurile, produsele prăjite sau fast-food-ul”, afirmă Alexandra Alexandru.
Specialistul spune că una dintre cele mai frecvente greșeli este transformarea cinei în masa principală a zilei. „Dacă principala masă din zi este cina, aceasta poate fi foarte bogată, hipercalorică și consumată în grabă. După ea se pot adăuga gustări generoase de alune sau chiar dulciuri”.
Consecințele apar la nivelul întregului organism. „În acest caz, metabolismul lipidic, metabolismul glucidic și digestia sunt afectate cu siguranță. Peste noapte, organismul uman trebuie să se refacă, nu să lupte cu cantități mari de mâncare”, subliniază Alexandra Alexandru, dietetician nutriționist autorizat.
Sosurile, băuturile și porțiile care adaugă calorii fără să observăm
Multe dintre caloriile consumate zilnic provin din produse pe care oamenii nu le consideră problematice. „Întâlnesc foarte des consum excesiv de alimente ascunse caloric. Sosuri ambalate, ketchup și diverse băuturi considerate inofensive sunt exemple frecvente. Băuturile cu zero calorii pot atrage de fapt un consum mai mare de dulciuri și chiar deshidratarea”, spune medicul.
În ceea ce privește porțiile, specialistul recomandă o regulă simplă pentru construirea unei mese echilibrate. „Un model simplu de farfurie ar trebui să conțină aproximativ jumătate legume, un sfert sursă de proteine și un sfert surse de carbohidrați complecși, plus o sursă de grăsimi sănătoase. O masă fără proteine aduce cu sine senzația de foame mai rapid. Astfel tindem să mâncăm mai mult cantitativ”, recomandă medicul Alexandra Alexandru.
Micul dejun rămâne un punct sensibil pentru mulți români. „Micul dejun dulce sau lipsa lui atrag după sine o senzație de foame mai rapidă și supraalimentarea, dar și pofta constantă de dulciuri”, spune Alexandra Alexandru, dietetician nutriționist autorizat.
Diferențele între generații sunt vizibile și în alegerile alimentare. „Tinerii sunt înclinați către fast-food, snack-uri, chips-uri și multe sucuri. Adulții au tendința de a sări peste mese, iar la cină aleg frecvent preparate tradiționale prăjite, mai grase, urmate de deserturi consistente”, observă nutriționistul.
Schimbările importante nu trebuie să fie complicate
În final, specialistul spune că schimbările importante nu trebuie să fie complicate. „Instituirea unui program de somn cu mers la culcare la ora 22:00–22:30 este una dintre cele mai importante măsuri pe care le poate lua aproape orice persoană. Cel puțin 150 de minute pe săptămână de cardio ușor, cum este mersul pe jos, reprezintă un obiectiv realist pentru majoritatea adulților. 30–35 ml de apă pe kilogram corp pe zi. Aici putem include și supele, ciorbele sau ceaiurile neîndulcite”, afirmă Alexandra Alexandru, dietetician nutriționist autorizat.
Într-o perioadă în care milioane de români încearcă să găsească soluții rapide pentru slăbit sau pentru un stil de viață mai sănătos, specialistul atrage atenția că adevărata schimbare începe prin corectarea obiceiurilor aparent banale. De la ora de culcare și hidratare, până la structura farfuriei și regularitatea meselor, fiecare alegere repetată zilnic poate influența sănătatea pe termen lung.
Propunerea noastră
Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni.
📩 Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru.
📌 Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!
