Papa Leon al XIV-lea ajunge vineri în Franța. Care sunt temele pe care le va aborda

Călătoria din 25-28 septembrie este una apostolică, nu o vizită de stat. Papa vine în primul rând în calitate de lider al Bisericii Catolice, pentru întâlniri cu comunitatea catolică franceză.

Leon al XIV-lea este însă și șeful statului Vatican. Așa că, la Paris va fi primit de președintele Emmanuel Macron la Palatul Élysée. Tot aici, se va întâlni cu autorități, reprezentanți ai societății civile și membri ai corpului diplomatic.

Istoricul Xavier Boniface, profesor de istorie contemporană la Universitatea Picardie Jules Verne, analizează pentru The Conversation principalele mize ale vizitei. Tinerii, inteligența artificială și Europa se află printre temele centrale.

Tinerii, una dintre prioritățile vizitei

Una dintre cele mai importante întâlniri va avea loc chiar în prima zi. Papa va participa vineri seară la o veghe cu tinerii pe Stade de France, unde sunt așteptate aproximativ 80.000 de persoane.

Momentul amintește de vizita lui Ioan Paul al II-lea din 1980, când acesta s-a întâlnit cu zeci de mii de tineri la Parc des Princes. Leon al XIV-lea continuă astfel o tradiție prin care papii au acordat o atenție specială generațiilor tinere.

Contextul francez este însă aparte. Biserica Catolică a pierdut mult din influență în ultimele decenii, iar practica religioasă a scăzut. În paralel, ultimii ani au adus o creștere puternică a numărului adulților care aleg să fie botezați.

La Paștele din 2026 au fost botezați aproximativ 13.000 de adulți în Franța. Numărul este de peste trei ori mai mare decât în urmă cu un deceniu, iar mulți dintre cei care se convertesc au între 18 și 40 de ani.

Creșterea nu compensează declinul general al botezurilor copiilor și nici scăderea participării religioase. Fenomenul a atras însă atenția Bisericii și a Vaticanului, tocmai pentru că apare într-o societate puternic secularizată.

Inteligența artificială ajunge pe agenda Papei

Una dintre intervențiile cu cea mai puternică dimensiune internațională este programată la sediul UNESCO din Paris. Leon al XIV-lea va vorbi aici despre provocările aduse de inteligența artificială.

Printre domeniile vizate se numără educația, informația și creația artistică. În centrul poziției Vaticanului se află problema efectelor tehnologiei asupra demnitității umane și a modului în care sunt luate decizii care îi afectează pe oameni.

Tema inteligenței artificiale a devenit una importantă pentru Leon al XIV-lea încă de la începutul pontificatului. Papa a cerut în repetate rânduri ca dezvoltarea tehnologică să fie însoțită de reguli și responsabilitate.

Discursul are și o semnificație istorică. Ultimul Papă care a vorbit la sediul UNESCO a fost Ioan Paul al II-lea, tot în 1980.

Lourdes, între pelerinaj și criza abuzurilor din Biserică

După Paris, Leon al XIV-lea va merge la Lourdes, unul dintre cele mai cunoscute locuri de pelerinaj catolic din lume. Papa va participa la slujbe și rugăciuni și se va întâlni cu bolnavi și voluntari.

Vizita are însă și o componentă mult mai dificilă pentru Biserica franceză. Papa va avea o întâlnire privată cu persoane care au fost victime ale abuzurilor sexuale din interiorul Bisericii.

Franța se confruntă de câțiva ani cu amploarea acestor cazuri. O comisie independentă a estimat în 2021 că aproximativ 330.000 de minori au fost victime ale abuzurilor în instituții catolice între 1950 și 2020. Estimarea include atât agresiunile comise de membri ai clerului, cât și pe cele atribuite altor persoane care lucrau în structurile Bisericii.

Scandalurile au afectat puternic încrederea în Biserica franceză și au dus la apariția unor mecanisme de recunoaștere și despăgubire a victimelor. Întâlnirea de la Lourdes este privită astfel și prin prisma presiunilor pentru continuarea reformelor.

Metz și mesajul despre viitorul Europei

Ultima etapă a vizitei va fi Metz, în apropierea granițelor Franței cu Germania, Luxemburg și Belgia. Alegerea orașului are o puternică semnificație europeană.

Papa va participa mai întâi la o întâlnire interreligioasă. Ulterior, va susține un discurs în cadrul unui eveniment intitulat „La rădăcinile Europei, pentru pace și unitate”.

În centrul acestei etape se află și moștenirea lui Robert Schuman, unul dintre părinții construcției europene. Schuman a trăit în apropiere de Metz și a fost una dintre principalele figuri ale democrației creștine europene.

Alături de Konrad Adenauer și Alcide De Gasperi, Schuman a contribuit la primele etape ale integrării europene. Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului a pornit tocmai de la ideea că interesele economice comune pot reduce riscul unui nou război între foști adversari.

Pentru Leon al XIV-lea, această moștenire oferă cadrul pentru un mesaj despre pace și unitatea Europei într-o perioadă marcată de războiul din Ucraina și de tensiuni internaționale.

O vizită între schimbările din Biserică și marile teme internaționale

Programul din Franța arată două direcții distincte ale vizitei. Una privește situația Bisericii Catolice franceze, relația cu tinerii, noile convertiri și gestionarea scandalurilor de abuz.

Cealaltă depășește granițele Franței. Inteligența artificială, demnitatea umană, pacea și viitorul Europei vor apărea în discursurile susținute la Paris și Metz.

Xavier Boniface arată că aceste teme se întâlnesc în viziunea Sfântului Scaun. Vaticanul încearcă să lege implicarea religioasă, în special a tinerilor, de responsabilitatea față de societate, pace și protejarea demnității umane.