Cât costă un air fryer. Prețurile pornesc de la 110 lei pentru cea mai accesibilă variantă

Andrei era mândru de reputația lui de „dezastru în bucătărie”. Singurul aparat pe care îl stăpânea cu adevărat era telefonul, prin care comanda mâncare de trei ori pe zi. Când curierii au început să-l salute pe stradă ca pe un vechi prieten, iar extrasul de cont de la sfârșitul lunii arăta ca factura unei nunți de dimensiuni medii, Andrei a înțeles că trebuia să schimbe ceva.

Salvarea a venit sub forma unei cutii uriașe. O primise cadou de ziua lui de la sora sa. Pe ambalaj, cu litere mari și lucioase, apărea promisiunea unei gătiri magice, doar cu aer fierbinte.

Andrei a privit sceptic obiectul negru și sferic. Semăna mai degrabă cu o cască de cosmonaut decât cu un aparat de gătit. „Alt aparat care o să strângă praf pe blat, alături de storcătorul de fructe”, s-a gândit el.

Totuși, împins de foame și de o pungă de cartofi congelați uitată în congelator, a decis să-i acorde o singură șansă. A turnat cartofii în cuva detașabilă, apoi a pulverizat, aproape în batjocură, doar câțiva stropi de ulei. A apăsat la întâmplare pe ecranul tactil și a ales pictograma care semăna cu niște cartofi prăjiți.

Dispozitivul a scos un piuit electronic și a început să zumzăie ca o albină uriașă. Un curent puternic de aer fierbinte a început să circule în interior. În următoarele 15 minute, bucătăria s-a umplut de un miros cald și familiar. De data aceasta lipsea însă dâra grea de fum care însoțea de obicei încercările lui de a prăji ceva în tigaie. Când sunetul final a anunțat terminarea programului, Andrei a tras mânerul cu teamă.

Cum a apărut air fryer-ul

În 2006, Fred van der Weij încerca să rezolve o problemă foarte concretă: cum să obțină acasă cartofi crocanți fără prăjirea într-o cantitate mare de ulei. Inginerul olandez pornise de la aparate de mici dimensiuni care foloseau aerul cald, dar rezultatul nu îl mulțumea. Cartofii ieșeau prea uscați, nu se rumeneau suficient și aveau nevoie de prea mult timp pentru preparare.

Primele încercări au fost departe de aspectul aparatelor care aveau să apară în magazine. Unul dintre prototipuri era construit din lemn și aluminiu și avea un coș din plasă metalică. Era o construcție făcută pentru teste, nu un aparat pregătit pentru bucătărie.

Van der Weij a continuat să modifice sistemul până când a găsit o soluție pentru circularea aerului în interiorul aparatului. Ideea a fost brevetată sub numele Rapid Air, iar inventatorul a continuat să lucreze la mai multe versiuni ale prototipului. Potrivit propriului său profil de inventator, proiectul a început în 2006, iar tehnologia a fost licențiată către Philips în 2009.

Pentru ca invenția să ajungă în bucătării, mai era nevoie însă de un producător capabil să o transforme într-un produs de serie. Aici a intrat Philips. După mai multe prototipuri, compania a preluat tehnologia și a pregătit aparatul pentru lansare.

Pe 3 septembrie 2010, Philips a prezentat Airfryer la târgul IFA din Berlin. Primul aparat folosea tehnologia Rapid Air și combina aerul fierbinte pus în circulație rapidă cu un element de grill. Philips îl prezenta pentru prepararea cartofilor, a cărnii, a nuggets-urilor și chiar a tempurei.

Aparatul avea deja câteva dintre funcțiile care aveau să devină obișnuite: temperatura putea fi reglată până la 200 de grade Celsius, iar timerul ajungea la 30 de minute. Componentele detașabile puteau fi scoase pentru curățare.

De aici începe și transformarea air fryer-ului dintr-o invenție într-o categorie de electrocasnice. Au apărut alte mărci și alte modele, iar aparatul a început să fie construit în dimensiuni și configurații diferite.

Ce poți găti într-un air fryer

Un air fryer poate fi folosit pentru carne, pește, legume, produse congelate și preparate de patiserie. În funcție de model, poate avea funcții pentru prăjire cu aer cald, coacere, rumenire, grill sau reîncălzire.

Carnea poate fi pregătită în mai multe forme, de la bucăți de pui și cârnați până la hamburgeri, chiftele sau friptură. Peștele se gătește, de asemenea, direct în cuvă. Somonul și fileurile de pește sunt printre preparatele întâlnite frecvent în rețetele pentru acest aparat.

Legumele pot fi coapte și rumenite în cantități mici, fără să fie pornit cuptorul pentru o singură garnitură. Ardeii, dovleceii, conopida, sparanghelul sau varza de Bruxelles pot fi pregătite astfel.

Nici partea dulce nu este exclusă. În funcție de dimensiunea cuvei și de accesoriile folosite, pot fi făcute brioșe, biscuiți, prăjituri, gogoși sau chiar pâine și banana bread.

Aparatul este util și pentru alimentele congelate sau pentru preparatele rămase de la o masă. Pizza, produse pane și alte gustări pot fi încălzite sau rumenite din nou, iar unele modele au programe dedicate pentru această funcție.

Pentru cei care nu vor să stabilească singuri temperatura și timpul de gătire, anumite modele au programe presetate. Există și aparate care vin cu rețete sau oferă acces la colecții de rețete prin aplicații, ceea ce poate face mai ușoară folosirea lor după cumpărare.

Cât costă un air fryer

Prețurile pentru un air fryer pornesc de la puțin peste 100 de lei și pot depăși 1.000 de lei. Diferențele apar în funcție de capacitate, numărul de compartimente și dotările aparatului.

Pe eMAG, un Star-Light Digital fără ulei XL, de 5 litri, costă 109,99 lei, iar Star-Light DAFV-1800ZTB, de 7 litri, este afișat la 119,99 lei. iHunt Bro Air Fryer Ultra 4.2, cu o capacitate de 4,2 litri, costă 189 de lei. AIRNOVA Bifritto, de 9,4 litri și două compartimente, ajunge la 349,99 lei, iar AIRNOVA MaxFritto Dual Zone, de 11 litri, la 379,99 lei. Tefal Easy Fry Mega, de 7,5 litri, este listat la 549,99 lei, iar Tefal Easy Fry Crispy Stack, cu o capacitate de 10 litri, la 799 de lei.

La Flanco, Heinner BlackMatte HAF-B4BK1500, de 4 litri și 1.500 W, costă 249,99 lei. Heinner HAF-B6GRY17LG, de 5,7 litri și 1.700 W, este listat la 439 de lei, iar Heinner Cyclonefry Cook HAF-M7BK1800, de 7 litri și 10 programe, la 309,99 lei.

La Carrefour, un Carrefour Home HAF6L1750-26 este afișat la 135,99 lei. Ardes Delicia, de 7 litri și 1.450 W, costă 229,99 lei, iar Zass ZAF 09, de 5,5 litri, este disponibil la 299,99 lei. Moulinex EZ245A20, de 5 litri și 1.500 W, ajunge la 299,99 lei, în timp ce COSORI Turbo Tower, cu o capacitate de 10,8 litri, costă 1.229,99 lei.

La Altex, Tefal Easy Fry Max EY245B10, de 5 litri și 1.500 W, este listat la 499,90 lei. Tefal Easy Fry Silence EY551HE0, tot de 5 litri, costă 508,19 lei, iar Tefal Easy Fry Silence EY5568E0 ajunge la 523,81 lei. Pentru varianta cu două compartimente, Tefal XXL Dual Easy Fry EY942HE0, cu o capacitate totală de 11 litri, prețul afișat este de 911,45 lei.

La Auchan, Qilive Q.5413, de 5,7 litri și 1.500 W, costă 299,99 lei, iar Tefal EY551H0, de 5 litri și 1.670 W, este listat la 461,99 lei.

Câți litri îți trebuie, de fapt

Pe cutia unui air fryer, capacitatea este una dintre primele cifre pe care le vezi. 4 litri, 6 litri, 8 litri sau chiar mai mult. Numărul nu spune însă singur câtă mâncare vei putea găti.

Forma cuvei contează aproape la fel de mult. Un aparat înalt și îngust poate avea același volum declarat ca unul mai lat, dar spațiul disponibil pentru alimente este distribuit diferit. De aceea, înainte de cumpărare trebuie verificată și forma coșului, nu doar capacitatea trecută pe cutie.

Contează și ce vrei să gătești. O bucată mare de carne are nevoie de alt spațiu decât mai multe bucăți mici, iar alimentele care trebuie așezate într-un singur strat ocupă mai mult loc. Dacă aparatul va fi folosit în principal pentru porții individuale, un model compact poate fi suficient. Pentru mai multe persoane, o cuvă mai încăpătoare reduce sesiunile de gătit.

O altă capcană este să confunzi capacitatea cu spațiul care poate fi umplut efectiv. Aerul fierbinte trebuie să circule în jurul alimentelor. Dacă sertarul este prea aglomerat, prepararea poate deveni neuniformă. Soluția este simplă: nu umple cuva până la refuz și, pentru alimentele care trebuie rumenite, așază-le într-un strat cât mai uniform.

Pentru cine gătește două preparate în același timp, un model cu două compartimente poate fi mai practic decât unul cu o singură cuvă foarte mare. De exemplu, carnea poate fi pusă într-un sertar, iar garnitura în celălalt. Astfel, cele două preparate pot avea temperaturi și timpi diferiți.

Alegerea capacității depinde, în final, de felul în care va fi folosit aparatul. Pentru una sau două persoane poate fi suficient un model compact, în timp ce o familie poate folosi un aparat mai mare sau cu două compartimente. Important este ca volumul de pe cutie să corespundă porțiilor pe care vrei să le pregătești, nu doar să sune impresionant.

Cum se curăță un air fryer

După ce mâncarea ajunge în farfurie, rămâne partea mai puțin spectaculoasă: curățarea aparatului. Cuva și coșul adună grăsime și resturi de mâncare, așa că este mai ușor să fie spălate după fiecare folosire.

În mod obișnuit, apa caldă, detergentul de vase și un burete moale sunt suficiente. Dacă mâncarea s-a lipit de fundul cuvei, câteva minute de înmuiere pot face diferența. Resturile se desprind mai ușor și nu este nevoie să fie răzuite.

Suprafața antiaderentă trebuie tratată cu grijă. Obiectele metalice și bureții abrazivi o pot zgâria, motiv pentru care curățarea cu un burete moale este varianta mai sigură.

Înainte de spălare, aparatul trebuie oprit, scos din priză și lăsat să se răcească. Interiorul se poate șterge cu o lavetă sau un burete umed, însă apa nu se toarnă direct în aparat. Elementul de încălzire poate acumula și el resturi, iar acestea pot fi îndepărtate cu o perie moale.

Unele modele au cuva și coșul compatibile cu mașina de spălat vase. Acest lucru nu este însă valabil automat pentru orice air fryer. Instrucțiunile aparatului sunt cele care stabilesc ce componente pot fi puse în mașină.

Curățarea regulată are și un efect practic. Grăsimea și resturile rămase în interior pot produce fum la următoarea utilizare. Câteva minute după fiecare masă sunt mai ușor de gestionat decât o cuvă în care resturile s-au întărit și s-au lipit.

La finalul unei zile

Luminile ecranelor s-au stins rând pe rând, iar agitația zilei s-a retras din sufragerie. În urmă a rămas liniștea profundă a serii, în care bilanțul se face singur.

Pe blatul de granit, noul aparat, cel cumpărat cu o strângere de inimă și cu teama că va deveni doar o altă investiție inutilă, stătea cuminte, curățat și gata pentru o nouă zi. Lângă el, pe farfurie, ultimele firimituri ale unei cine pregătite în timp record erau dovada discretă că lucrurile s-au schimbat.

Schimbarea nu a venit cu rezoluții mari de Anul Nou sau cu liste complicate de restricții. A venit cu o simplă apăsare de buton, care a demonstrat că ritmul alert al vieții moderne nu trebuie să ne coste nici sănătatea, nici economiile.

Până la urmă, marile transformări nu cer sacrificii uriașe. Uneori, au nevoie doar de tehnologia potrivită, care să ne redea timpul, controlul și bucuria de a savura momentul.