Ce schimbă ,,decretul Meloni” pentru copiii românilor din Italia. Noi reguli pentru elevii care nu știu bine limba italiană

Consiliul de Miniștri de la Roma a aprobat decretul pe 24 septembrie. Potrivit ANSA , Giorgia Meloni spune că scopul măsurii este evitarea claselor cu o concentrare mare de copii care nu cunosc suficient limba italiană.

Decretul introduce un prag de 30% pentru anumite categorii de elevi cu cetățenie străină. Criteriul nu se aplică însă automat tuturor copiilor care nu au cetățenie italiană. Contează și locul nașterii, anii petrecuți în sistemul de învățământ italian și nivelul de integrare școlară.

Cum va funcționa limita de 30% în clase

La școala primară, pragul privește elevii cu cetățenie străină care nu s-au născut în Italia sau nu au urmat cel puțin doi ani de grădiniță în sistemul italian. Aceștia nu ar trebui să reprezinte mai mult de 30% dintr-o clasă întâi.

La gimnaziu și liceu, regula se aplică elevilor cu cetățenie străină care nu au parcurs cu rezultate bune cel puțin trei ani în sistemul italian. Detaliile apar în proiectul de decret prezentat înaintea ședinței guvernului și relatat de presa italiană. 

Aplicarea generală pentru formarea claselor este prevăzută de la anul școlar 2027-2028. Pentru elevii nou-veniți sau pentru înscrierile făcute în timpul anului, unele reguli pot fi aplicate mai devreme.

Ministrul Educației, Giuseppe Valditara, a insistat că actualele clase nu vor fi reorganizate. El a precizat că măsura îi vizează în principal pe elevii nou-veniți și pe cei care au dificultăți serioase cu limba italiană. 

Cursuri suplimentare de italiană 

Guvernul italian admite că limita de 30% nu va putea fi aplicată peste tot. În localitățile unde numărul elevilor străini este ridicat sau unde nu există alte școli apropiate, vor putea exista excepții.

În aceste cazuri vor fi finanțate activități suplimentare pentru învățarea limbii italiene. Decretul prevede aproximativ 17,5 milioane de euro pentru școlile în care pragul nu poate fi respectat.

Fondul va avea 3,4 milioane de euro în 2027 și peste 14 milioane de euro anual începând din 2028. Banii vor putea fi folosiți pentru cursuri extracurriculare și pentru suplimentarea numărului de profesori. Școlile vor putea colabora și cu centre de educație pentru adulți sau organizații locale. 

Aceste măsuri sunt cele care îi pot afecta direct și pe unii dintre copiii familiilor românești stabilite recent în Italia. Copiii născuți în Italia sau cei care au parcurs deja suficienți ani în sistemul italian nu intră automat sub aceleași reguli.

Părinții pot fi obligați să urmeze cursuri de italiană

Decretul introduce și măsuri pentru părinți. Dacă un copil are dificultăți grave de integrare școlară, iar barierele lingvistice din familie contribuie la problemă, școala va putea sesiza serviciile sociale.

Părinții vor putea fi îndrumați către cursuri gratuite de limba italiană. Giuseppe Valditara a declarat după ședința guvernului că refuzul participării poate atrage o amendă cuprinsă între 200 și 1.000 de euro. 

O variantă inițială a proiectului prevedea inclusiv posibilitatea separării copilului de familie în cazul refuzului părinților. Această formulare a apărut în proiectul de lucru relatat joi de ANSA. După ședința guvernului, Valditara a anunțat însă că sancțiunea prevăzută va fi financiară. 

De ce sunt relevante măsurile pentru familiile de români

Românii formează cea mai mare comunitate de cetățeni străini din Italia. Datele Istat pentru începutul anului 2024 arătau că cetățenii români reprezentau 20,4% din populația străină rezidentă, înaintea albanezilor și marocanilor. 

Comunitatea românească are de mult timp și o prezență importantă în școlile italiene. Mediafax notează că elevii români formează cel mai numeros grup de elevi străini din sistemul educațional italian.

Trebuie făcută însă diferența între cetățenia copilului și nivelul său de integrare. Un elev român născut în Italia, care vorbește italiana și a urmat școala acolo, poate fi exclus din calculul pentru limita de 30%, în funcție de ciclul de învățământ. 

În total, Italia are aproximativ 930.000 de elevi cu cetățenie străină, adică 11,6% din numărul total al elevilor. Aproape două treimi dintre ei, peste 607.000, sunt născuți în Italia. 

Guvernul invocă diferențele de performanță școlară

Executivul italian susține că accesul mai bun la limba italiană poate reduce problemele de integrare și abandonul școlar. Mediafax notează că elevii străini obțin, în medie, rezultate mai slabe la evaluările de limbă, chiar dacă o mare parte dintre ei sunt născuți în Italia.

Ministerul italian al Educației a invocat și în trecut diferențe importante privind abandonul timpuriu. Într-un document oficial, instituția arăta că rata abandonului în rândul elevilor străini depășea 30%, față de 9,4% în cazul elevilor italieni.

Sindicatele din educație contestă însă amploarea problemei vizate de noua limită. FLC CGIL estimează că elevii nou-sosiți cu o cunoaștere slabă sau inexistentă a limbii reprezintă mai puțin de 40.000 de persoane. Asta înseamnă aproximativ 4% dintre elevii străini și sub 0,5% din totalul elevilor din Italia. 

Decretul interzice și burqa și niqabul în școli

Pachetul aprobat de guvern conține și o regulă privind acoperirea feței. Burqa și niqabul vor fi interzise în timpul activităților școlare și al întâlnirilor dintre școală și familie.

Sancțiunile pot ajunge la 1.000 de euro. Dacă persoana care încalcă regula este minoră, amenda poate fi aplicată părintelui. Reuters a relatat încă de la anunțarea măsurilor că Guvernul Meloni le prezintă ca parte a unei politici mai ample de integrare.

Decretul este un act adoptat de guvern și trebuie parcursă procedura parlamentară prevăzută de legislația italiană. Parlamentul are 60 de zile pentru transformarea unui decret-lege în lege.