După succesul AfD, un fost redactor-șef explică de ce Germania încă nu și-a înțeles pe deplin Estul

Rezultatele alegerilor regionale din 20 septembrie au produs un nou șoc în politica germană. AfD a obținut 38,2% în Mecklenburg-Pomerania Inferioară, față de 35,5% pentru SPD. CDU, partidul cancelarului Friedrich Merz, a primit doar 4,9% și nu a trecut pragul electoral. Rezultatele oficiale provizorii arată că AfD va avea 32 dintre cele 71 de mandate ale parlamentului regional. 

În Berlin, direcția a fost diferită. Die Linke a câștigat alegerile cu 25,3%, iar AfD a obținut cel mai bun rezultat al său de până acum în capitală. Reuters notează că alegerile din cele două landuri au arătat o erodare a partidelor tradiționale de centru, chiar dacă alegătorii s-au îndreptat spre formațiuni foarte diferite ideologic. 

„Credeam că diferențele dintre Est și Vest nu mai contează”

Conform The Washington Post, Tomasz Kurianowicz spune că, atunci când a ajuns la Berliner Zeitung în 2020, identitatea est-germană i se părea aproape o temă închisă. Trecuseră peste trei decenii de la căderea Zidului Berlinului și considera că diferențele culturale dintre cele două foste Germanii își pierduseră relevanța.

Kurianowicz s-a născut în 1983, la Bremerhaven, într-o familie de imigranți polonezi. Spune că s-a format în Germania de Vest și că privea societatea prin experiențele specifice acesteia. În 2022 a devenit redactor-șef al Berliner Zeitung, iar discuțiile cu angajații și proprietarii publicației, proveniți din estul țării, i-au schimbat treptat perspectiva.

El descrie o contradicție pe care spune că a observat-o în mediul liberal german. Identitatea turcă, poloneză sau arabă era recunoscută ca o experiență care putea influența felul în care oamenii văd societatea. În cazul germanilor din fosta RDG, aceeași logică era aplicată mult mai rar.

Pandemia și războiul din Ucraina au scos diferențele la suprafață

Fostul redactor-șef povestește că divergențele au devenit mai vizibile în timpul pandemiei. Unii dintre colegii săi est-germani manifestau o neîncredere mai mare față de stat și față de restricțiile impuse de autorități. Kurianowicz spune că el avea mai multă încredere în instituții, medicină și știință.

Invazia rusă în Ucraina a adâncit discuțiile. Pentru el, ca fiu al unor imigranți polonezi, reticența unor colegi față de trimiterea armelor către Ucraina era greu de înțeles. Discuțiile nu i-au schimbat poziția asupra războiului, spune autorul, dar l-au făcut să înțeleagă mai bine originea unor percepții.

În fosta RDG, relația cu Uniunea Sovietică a avut o istorie diferită. URSS a fost puterea dominantă asupra statului est-german, dar rușii au fost și vecini, colegi sau oameni întâlniți în viața de zi cu zi. Kurianowicz spune că această experiență istorică poate influența și astăzi modul în care o parte dintre est-germani privesc Rusia.

Viața în RDG nu poate fi redusă doar la regimul politic

Aceeași diferență apare, în opinia sa, atunci când este discutată perioada Republicii Democrate Germane. RDG a fost o dictatură, însă milioane de oameni și-au trăit acolo copilăria, și-au întemeiat familii și și-au construit viețile profesionale.

Kurianowicz susține că respingerea sistemului politic comunist nu presupune automat respingerea tuturor amintirilor oamenilor care au trăit în el. Tocmai această distincție ar fi fost uneori ignorată după reunificare.

Autorul consideră că identitatea est-germană a rămas relevantă chiar și la 36 de ani de la reunificarea din 1990. Pentru mulți locuitori ai fostei RDG, experiențele personale și familiale din acea perioadă fac încă parte din modul în care își privesc locul în Germania de astăzi.

Cum folosește AfD simbolurile fostei Germanii de Est

AfD a încercat să valorifice această identitate în campaniile sale din landurile estice. Politicienii partidului au folosit simboluri ale fostei RDG, inclusiv motocicleta Simson, produsă în Germania de Est, și referințe la cultura acelei perioade.

Kurianowicz interpretează strategia ca pe un mesaj adresat alegătorilor care simt că experiența lor a fost marginalizată după reunificare. AfD încearcă să transmită că oamenii nu trebuie să se rușineze de locul din care provin, susține el.

Ascensiunea partidului are însă mai multe explicații. Reuters arată că AfD a construit campania și în jurul imigrației, revenirii la energia rusească și nemulțumirilor economice. Costul vieții și pierderea unor locuri de muncă industriale au avut, de asemenea, un rol important în alegerile recente. 

În Berlin, mulți alegători din est au mers spre Die Linke

Rezultatele din 20 septembrie arată și limitele unei explicații care pune tot estul Germaniei în aceeași categorie politică. În Berlin, Die Linke a ieșit pe primul loc, deși se află foarte departe ideologic de AfD. 

Kurianowicz vede tocmai aici argumentul pentru existența unei identități politice distincte în fostul Est. Alegătorii nu se îndreaptă spre un singur partid, dar sunt mai deschiși către formațiuni care contestă partidele tradiționale și care recunosc experiențele specifice ale regiunii.

În Mecklenburg-Pomerania Inferioară, AfD a câștigat 38,2%, dar SPD a rămas foarte aproape, cu 35,5%. Die Linke a obținut 6,5%, iar Verzii 5,7%. CDU și FDP au rămas în afara parlamentului regional. 

CDU a coborât la 4,9%, cel mai slab rezultat al partidului

Cea mai dură lovitură a alegerilor a fost pentru CDU. Cu numai 4,9% în Mecklenburg-Pomerania Inferioară, partidul lui Friedrich Merz a înregistrat un rezultat fără precedent în istoria sa și a pierdut reprezentarea în parlamentul landului. AP descrie rezultatul drept cea mai severă înfrângere electorală a conservatorilor germani după 1949. 

Merz a anunțat după alegeri că guvernul său va continua reformele economice și sociale. Rezultatele au alimentat însă discuțiile despre dificultățile CDU în landurile estice și despre strategia partidului față de AfD. 

Kurianowicz amintește că, în campania federală din 2025, Merz a călătorit în estul țării. Fostul redactor-șef îi reproșează însă că nu a acordat interviuri principalelor publicații cu rădăcini est-germane și că dezbaterea despre sentimentul de marginalizare culturală a primit prea puțină atenție.

O Germanie reunificată, dar cu experiențe istorice diferite

La mai bine de trei decenii de la reunificare, diferențele economice și politice dintre estul și vestul Germaniei continuă să fie studiate și dezbătute. Alegerile recente au adus din nou problema în centrul politicii germane.

Analiza lui Kurianowicz reprezintă perspectiva sa asupra uneia dintre explicațiile posibile pentru aceste diferențe. Rezultatele electorale pot avea simultan cauze economice, sociale, culturale și politice, iar votul din estul Germaniei nu formează un bloc omogen.

Experiența fostului redactor-șef îl conduce însă la o concluzie personală: identitatea est-germană nu a dispărut odată cu RDG, iar ignorarea ei poate lăsa spațiu partidelor care o folosesc în mobilizarea electorală.