AfD, aproape de o victorie istorică în Germania. Ce explică ascensiunea partidului

Un rezultat de peste 40% pentru AfD în Saxonia-Anhalt ar putea schimba echilibrul politic dintr-un land aflat în estul Germaniei. Formațiunea de extremă dreapta este creditată cu aproximativ 41% în cel mai recent sondaj, iar scrutinul de duminică îi poate oferi șansa de a ajunge pentru prima dată la conducerea unui land.

Politologul Anneli Ute Gabanyi consideră că ascensiunea partidului nu poate fi explicată printr-un singur factor. În spatele rezultatului se află transformările demografice de după reunificare, problemele economice și sentimentul de abandon din anumite comunități.

Un electorat format după trei decenii de depopulare

Saxonia-Anhalt a trecut printr-o schimbare demografică profundă după 1990. Populația landului a coborât de la aproape trei milioane de persoane la aproximativ 2,1 milioane.

O mare parte dintre cei plecați au fost tineri, iar femeile au emigrat într-un număr mai mare decât bărbații, potrivit lui Gabanyi. Destinațiile au fost în special regiunile prospere din vestul Germaniei, dar și Austria sau Elveția.

„Regiunile rurale, adică satele, au fost cele mai lovite de această emigrație”, spune politologul.

Consecințele nu s-au limitat la scăderea populației. În multe localități au dispărut școli, grădinițe, mijloace de transport și bănci, ceea ce a accentuat sentimentul că aceste comunități au fost lăsate în urmă.

Cum a ajuns AfD să fie prezent acolo unde celelalte partide lipsesc

Prezența politică a devenit un avantaj important pentru AfD în zonele rurale. În timp ce formațiunile tradiționale au rămas cu organizații locale mai slabe, partidul de extremă dreapta și-a construit structuri și a devenit vizibil chiar și în localități foarte mici.

„AfD-ul, în mediul rural, a început să se stabilească și să aibă mai mulți membri decât celelalte partide și să se ocupe de oameni”, explică Gabanyi.

Politologul folosește termenul german „Kümmererpartei” pentru a descrie această strategie. Este vorba despre imaginea unui partid care se ocupă de problemele concrete ale comunității și ale oamenilor. Nemulțumirea față de Berlin se suprapune astfel peste problemele locale. „În rural, oamenii se simt părăsiți de centrală, părăsiți de guvernul din Berlin, neluați în seamă cu problemele lor”, afirmă Gabanyi.

Scumpirile au dus nemulțumirea la nivel federal

Votul pentru AfD nu este însă legat exclusiv de situația din Saxonia-Anhalt, scrie Adevarul. Potrivit politologului, politica federală cântărește mai mult decât problemele specifice ale landului. Printre motivele invocate se află creșterea prețurilor la energie, combustibil și locuințe. Gabanyi amintește și efectele economice ale războiului din Ucraina și ale schimbării politicii americane față de finanțarea sprijinului acordat Kievului.

„Mult mai mult contează în momentul de față politica federală ca motiv pentru a vota pentru AfD, decât ceea ce se întâmplă special în aceste landuri sau ceea ce promite AfD-ul”, spune ea.

Criza locuințelor a devenit, în același timp, o problemă importantă. Politologul afirmă că inclusiv în Berlin chiriile au crescut puternic, în timp ce sosirea migranților, inclusiv a celor din Ucraina, a adăugat presiune pe piața imobiliară.

Ulrich Siegmund aduce un alt stil în campania AfD

Un avantaj electoral suplimentar îl reprezintă liderul formațiunii din Saxonia-Anhalt, Ulrich Siegmund. În vârstă de 35 de ani, acesta încearcă să ofere partidului o imagine diferită de cea asociată unora dintre liderii săi naționali.

„Este nu numai tânăr, dar este primul lider AfD cu carismă, ceea ce nu s-a mai pomenit”, afirmă Gabanyi.

Siegmund folosește evenimente populare și un discurs centrat pe ideea că viața poate deveni mai bună. Stilul său include și referințe vizuale la trecutul est-german, deși politicianul s-a născut în 1990.

„Are o carismă prin care dă oamenilor speranță, le oferă o imagine că viața poate fi și frumoasă, viața poate fi și ușoară”, spune politologul.

De ce situația din Germania amintește de România

Comparația cu România apare în analiza lui Gabanyi atunci când vorbește despre transformarea comunităților rurale după 1990. Depopularea și reducerea serviciilor publice au produs nemulțumiri care nu sunt specifice doar Germaniei de Est.

„Da, e cumva specific Estului Europei după anii 90”, spune politologul.

Pentru România, comparația este relevantă tocmai prin această succesiune: plecarea populației active, îmbătrânirea comunităților și dispariția unor servicii locale. În Germania de Est, aceste probleme au creat un teren pe care AfD a reușit să se organizeze și să câștige încrederea unei părți importante a electoratului. Alegerile din Saxonia-Anhalt vor arăta dacă această nemulțumire se poate transforma într-o victorie politică fără precedent pentru AfD.