Trimisul special al UE pentru AI îndeamnă comisarii să folosească tehnologia pentru a revitaliza economia blocului comunitar

Trimisul special al UE pentru AI îndeamnă comisarii să folosească tehnologia pentru a revitaliza economia blocului comunitar
Imagine Jim Hagemann Snabe, trimisul special al UE pentru AI industrială, la München, în 2021. Foto:Facebook
Uniunea Europeană ar trebui să se concentreze mai puțin pe cursa pentru construirea celor mai avansate modele de inteligență artificială. Prioritatea ar trebui să fie folosirea tehnologiei pentru creșterea productivității europene.

Acesta este mesajul transmis Comisiei Europene de Jim Hagemann Snabe, noul trimis special al UE pentru inteligența artificială industrială.

Potrivit POLITICO, Snabe le-a prezentat celor 27 de comisari europeni noua perspectivă în cadrul unui seminar desfășurat pe 4 septembrie. Ideea centrală este simplă. Europa nu trebuie neapărat să învingă Statele Unite sau China în dezvoltarea celor mai mari modele AI. În schimb, poate încerca să obțină cât mai multă valoare economică din folosirea tehnologiei. Inteligența artificială ar putea accelera dezvoltarea unor domenii precum sănătatea, agricultura și transporturile. Alte sectoare vizate sunt industria, apărarea și producția.

Europa caută avantajul economic al inteligenței artificiale

UE încearcă să transforme dezvoltarea rapidă a inteligenței artificiale într-un avantaj economic. În același timp, Bruxelles-ul trebuie să gestioneze riscurile noii tehnologii. Acestea privesc piața muncii, securitatea și efectele asupra societății. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis recent un mesaj asemănător. Europa nu trebuie să urmărească doar dezvoltarea celor mai performante modele AI. Miza este și folosirea lor eficientă în economie.

Comisia Europeană l-a adus pe Jim Hagemann Snabe în echipă pentru a contribui la această strategie. Mandatul său acoperă o zonă foarte largă. El analizează infrastructura necesară inteligenței artificiale, centrele de date și capacitatea de calcul. În aceeași categorie intră cipurile, modelele AI și aplicațiile industriale. Comisia Europeană confirmă oficial că Snabe ocupă funcția de trimis special pentru inteligența artificială industrială.

De la construirea AI la folosirea ei

Un mesaj similar a fost transmis și șefilor de cabinet ai comisarilor europeni. Potrivit documentelor consultate de POLITICO, aceștia au participat la un seminar separat pe 28 august.

Discuțiile au indicat o posibilă schimbare de perspectivă la Bruxelles. Statele Unite și China au un avantaj important în dezvoltarea modelelor AI și a infrastructurii de calcul. Europa poate însă recupera teren prin adoptarea tehnologiei. Sănătatea, producția industrială și serviciile publice sunt printre domeniile cu cel mai mare potențial. Strategia presupune identificarea aplicațiilor care pot produce cele mai mari beneficii. Următorul pas este eliminarea obstacolelor care împiedică folosirea lor.

Mașini autonome, medicină și agricultură

Exemplele prezentate oficialilor europeni sunt foarte concrete. UE ar putea crea condiții mai bune pentru testarea vehiculelor autonome înaintea producției în masă. În sănătate, spațiile securizate de date ar putea permite dezvoltarea tratamentelor personalizate. Agricultura reprezintă un alt domeniu vizat.

Un posibil instrument ar fi un asistent digital pentru fermieri. Acesta ar putea combina informațiile din teren cu date obținute de la distanță. Sistemul ar putea apoi oferi recomandări în timp real. Întrebarea pe care Bruxelles-ul încearcă să o pună este diferită față de trecut. În loc să se întrebe doar ce poate construi Europa în domeniul AI, oficialii analizează ce poate deveni posibil datorită tehnologiei.

AI și problema productivității europene

Inteligența artificială este văzută și ca un instrument pentru accelerarea reformelor economice recomandate de Mario Draghi. Raportul Draghi din 2024 a avertizat asupra problemelor de competitivitate ale Europei. Printre acestea se află creșterea lentă a productivității și presiunile demografice.

Comisia Europeană identifică, la rândul său, productivitatea redusă și îmbătrânirea populației drept provocări pentru prosperitatea europeană. Raportul Draghi stă acum la baza mai multor inițiative privind competitivitatea UE. AI ar putea grăbi testarea și răspândirea unor idei noi în economie.

Europa se confruntă și cu alte obstacole. Printre acestea se află slăbirea unor fluxuri comerciale și necesitatea modernizării infrastructurii. Noua abordare încearcă astfel să adauge viteza transformării economice la agenda tradițională privind competitivitatea.

Europa nu vrea să devină dependentă de furnizori externi

Există însă și o problemă strategică. Aplicațiile AI cu adevărat utile au nevoie de timp pentru a fi dezvoltate și testate. Companiile europene trebuie să poată experimenta mai ușor. Firmele care găsesc soluții eficiente trebuie apoi să poată crește rapid.

În același timp, Bruxelles-ul vrea ca Europa să păstreze o parte importantă din valoarea economică produsă. Dependența excesivă de câțiva furnizori străini reprezintă un risc. Acest lucru este valabil pentru modele AI, cipuri și capacitate de calcul. Comisia promovează deja investițiile în infrastructură digitală, supercomputing și semiconductori. Strategia sa privind competitivitatea include și extinderea utilizării AI în industrie și în serviciile publice.

Bruxelles-ul pregătește o strategie mai amplă

Seminarele reprezintă doar prima etapă a procesului. Potrivit POLITICO, Comisia va analiza până în decembrie modul în care AI poate fi utilizată în diferite sectoare economice. Echipa lui Snabe urmează să realizeze analize sectoriale. Vor fi evaluate și posibile proiecte-pilot. O altă componentă va fi infrastructura tehnologică necesară. Aici intră modelele, cipurile și puterea de calcul. Un pachet de politici este așteptat spre finalul anului. Raportul final și strategia ar urma să prindă contur la începutul anului 2027.

AI Act rămâne în centrul dezbaterii

Noua orientare economică nu elimină discuțiile despre riscurile inteligenței artificiale. Criticii Comisiei cer aplicarea mai eficientă a legislației europene în domeniu. Europarlamentarul german Axel Voss a susținut că instituțiile europene nu s-au adaptat suficient de repede noilor evoluții. El a cerut inclusiv reguli mai clare privind răspunderea pentru daunele provocate de AI.

Există și avertismente privind dezvoltarea modelelor foarte avansate. Cardinalul Michael Czerny, care conduce comisia Vaticanului privind inteligența artificială, a cerut un răspuns mai clar la riscurile tehnologiei. Dezbaterea europeană se mută astfel pe două direcții. Bruxelles-ul încearcă să controleze riscurile AI, dar vrea și să transforme tehnologia într-un motor economic. Pentru UE, întrebarea nu mai este doar dacă poate concura direct cu Statele Unite și China. O miză tot mai importantă este cât de repede poate integra inteligența artificială în economia reală.

0 comentarii Comentarii