Recent, un termen economic din jargonul UE a fost tot mai des folosit în statele membre – Uniunea economiilor și investițiilor. Cunoscut anterior sub denumirea de Uniunea piețelor de capital (CMU), esența proiectului este crearea unui mediu bursier în stil american.
Scopul CMU este de a face din UE un loc mai atractiv pentru companii în ceea ce privește emisiunea de acțiuni și atragerea de finanțări. Însă, interesele naționale concurente au afectat strategia încă de la începuturile sale.
Frustrarea față de lipsa de progres a început să crească. Unul dintre motive este reprezentat de faptul că statele cu probleme financiare încearcă să încurajeze cetățenii UE să investească aproximativ 11 trilioane de euro din economiile lor din conturile bancare și să stimuleze economia.
Pentru a ieși din acest impas, unele state pledează pentru opțiunea unei „Europe cu două viteze”. Conceptul ar permite grupurilor mai mici de națiuni să își integreze segmentele economice fără a fi împovărate de regiunile rămase în urmă.

A venit și sprijinul politic
Ideea de a crea un spațiu unic pentru plasamente în UE datează încă din 1958. În teorie, obiectivul ar trebui să fie la fel de important ca instaurarea unei monede comune sau a unei piețe unice pentru bunuri în bloc. Însă, pe parcursul timpului, conceptul s-a dovedit întotdeauna mult mai dificil de realizat.
„Uniunea piețelor de capital” (CMU) a apărut sub fostul președinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, în 2014. Inițial, Londra a fost planificată ca centrul financiar al inițiativei. Ideea s-a concentrat mai mult pe ajustări tehnice pentru a facilita operațiunile pe 27 de segmente tranzacționale, mai degrabă decât pe schimbări politice majore.
Situația s-a modificat în 2024, când președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a făcut din CMU o prioritate absolută, la sfatul foștilor prim-miniștri italieni Mario Draghi și Enrico Letta. Ambii au avertizat că UE nu va putea niciodată să țină pasul cu SUA și China fără un sector financiar mai profund.
Astfel, CMU a fost reorganizată și a luat naștere Uniunea economiilor și investițiilor. Elementul central al efortului de rebranding este crearea unui organism unic de supraveghere pentru cele mai mari firme din bloc, precum și măsuri de stimulare a finanțării bancare.
De ce nu este deja pusă în practică?
Majoritatea demersurilor importante pentru realizarea unui mediu unificat implică sacrificii politice pentru capitalele UE. Un spațiu comun ar avea, în mod ideal, reglementări și supraveghere unificată pentru firmele din cele 27 de state membre. Însă, aici intervine o problemă. Guvernele sunt lente în schimbarea regulilor naționale, unele dintre ele fiind vechi de sute de ani. Așadar, standardele propuse sunt adesea diluate în cadrul negocierilor.
Franța este cel mai mare susținător al acestui proiect, dar multe națiuni mai mici sau cele care depind de sectoarele lor de alocări de capital înfloritoare, precum Irlanda și Luxemburg, se opun cu vehemență. Administratorii de active și bursele de valori au făcut, de asemenea, lobby împotriva supravegherii UE.
În ceea ce privește promovarea unei culturi a plasamentelor în blocul comunitar, mulți europeni nu sunt foarte interesați sau nu înțeleg procesul atunci când vine vorba de produse precum acțiuni și obligațiuni. În comparație cu SUA, unde oamenii tind să știe că trebuie să utilizeze piața de capital pentru a-și asigura traiul la pensie, mulți cetățeni UE nu gândesc așa. O parte majoritară a populației se așteaptă ca pensiile finanțate de stat să le asigure veniturile la bătrânețe.
Care sunt planurile UE pentru 2026
Comisia a prezentat multiple inițiative în ultimul an pentru a stimula cultura financiară în blocul comunitar. În domeniul bancar, a fost propus un program pentru stimularea revânzării datoriilor de către bănci, promovat sub numele de „securitizare”. Ulterior, pe parcursul acestui an, CE va publica o altă strategie privind competitivitatea sectorului bancar al UE.
În ceea ce privește mediul bursier, Comisia a îndemnat statele UE să creeze conturi de plasament simple pentru cetățenii lor, să stimuleze educația financiară și să actualizeze sistemele de pensii. În martie, este propus, de asemenea, un „al 28-lea regim”, un cadru juridic la nivelul UE care va oferi companiilor anumite directive uniforme pentru a opera cu ușurință pe întreg teritoriul Uniunii, potrivit Politico.
