Exclusiv. Bruno Ștefan, despre criza politică: de ce AUR încă poate crește în sondaje și cine plătește prelungirea blocajului

Sociologul Bruno Ștefan, fondatorul Biroului de Cercetări Sociale, descrie negocierile pentru formarea guvernului drept „o situație de pat, cum se spune la șah”. În opinia sa, dificultatea președintelui Nicușor Dan este să găsească un candidat care să schimbe pozițiile partidelor și să adune o majoritate. În paralel, el consideră că disputa politică poate aduce noi voturi AUR. 

Ce arată sondajul INSCOP și cum explică Bruno Ștefan presiunea asupra PNL

Sondajul INSCOP publicat pe 10 septembrie creditează AUR cu 39,7%, PSD cu 18,7%, PNL cu 16,3% și USR cu 9%. Procentele se referă la respondenții care exprimă o preferință politică, indiferent dacă declară că vor merge sigur la vot. Față de mai, PSD urcă de la 17,5% la 18,7%, iar PNL coboară de la 20,3% la 16,3%. AUR crește de la 38,2% la 39,7%, în timp ce USR scade de la 10% la 9%.

Clasamentul diferă între respondenții care spun că vor merge sigur la urne. În acest grup, AUR are 40,2%, PNL 17,2%, PSD 16,4%, iar USR 11,4%. Liberalii rămân astfel înaintea social-democraților în rândul alegătorilor mobilizați.

Cercetarea a fost realizată telefonic, între 1 și 7 septembrie, pe un eșantion de 1.100 de persoane. INSCOP indică pentru întregul eșantion o eroare maximă de ±3 puncte procentuale, la un nivel de încredere de 95%.

Întrebat despre evoluția PSD și PNL, Bruno Ștefan recomandă prudență în interpretarea diferențelor. El apreciază că partidele rămân în linii mari în aceleași zone electorale și vorbește despre tendințe de creștere sau descreștere, pe care le raportează la marja de eroare.

În opinia sa, repetarea mesajului în spațiul public că România nu are un guvern cu puteri depline alimentează presiunea pentru o soluție. Această presiune începe să îi coste electoral pe premierul interimar și pe liberali, consideră sociologul.

Bruno Ștefan distinge însă între presiunea politică pentru instalarea unui guvern și nemulțumirile economice ale populației. În opinia sa, acestea din urmă nu pot fi explicate doar prin prelungirea interimatului.

De ce crede că AUR ar mai putea crește

De când PSD și AUR au dat jos Guvernul prin moțiune de cenzură, cele două partide au colaborat în repetate rânduri în Parlamnt pe legi, jaloane PNRR sau pentru numirea șefilor TVR și Radio România.

Bruno Ștefan nu consideră că negocierile cu PSD vor opri automat creșterea AUR. În interpretarea sa, partidul poate continua să se prezinte drept adversar al președintelui și al formațiunilor care refuză colaborarea cu el.

Explicația sa ține de relația partidelor cu alegătorii. Atunci când oamenii percep politica drept o succesiune de negocieri între lideri, fără legătură cu problemele lor, crește disponibilitatea de a vota împotriva celor aflați la putere, susține el.

„AUR va crește chiar în perioada următoare, pentru că este «interzis» de către președinte, nu este chemat la consultări. Și atunci devine principalul partid de opoziție față de președinte și de celelalte partide care nu îl vor. PNL încă nu negociază cu AUR, în timp ce PSD a făcut-o. AUR continuă astfel să se victimizeze, iar diabolizarea celor doi, Bolojan și Nicușor Dan, nu face decât să îndrepte atenția spre AUR, ca un bazin de atragere a voturilor nemulțumiților.”, afirmă Bruno Ștefan.

În această logică, AUR poate atrage voturi de protest chiar dacă participă la negocieri parlamentare. Pentru alegătorii nemulțumiți, contează și cine pare capabil să îi sancționeze politic pe cei pe care îi consideră responsabili de situația țării, explică sociologul.

Luca Niculescu și dificultatea de a găsi o majoritate

Numele lui Luca Niculescu a revenit în discuțiile despre viitorul premier. Kelemen Hunor a confirmat că președintele i-a propus această variantă într-o discuție. Bruno Ștefan consideră însă că prestigiul unui candidat nu rezolvă singur conflictul dintre partide. El interpretează vehicularea mai multor nume drept o încercare de a identifica persoana în jurul căreia s-ar putea forma o majoritate.

„Este o situație de pat, cum se spune la șah, în care cel care este la mutare nu are ce muta, nu are cum să mute. Nu este în situație de șah mat, dar jocul pare terminat. Nicușor Dan știe că la el stă posibilitatea ieșirii din această situație și tot încearcă să găsească o mutare, pentru că cele propuse de partidele politice nu rezolvă problema.”, spune sociologul.

În opinia sa, nici varianta Luca Niculescu nu pare să fi produs schimbarea necesară în pozițiile partidelor. Bruno Ștefan se așteaptă ca în spațiul public să apară și alte propuneri. 

Ce ar schimba alegerile anticipate

În scenariul alegerilor anticipate, Bruno Ștefan vede AUR printre principalii beneficiari. Sociologul consideră că un nou scrutin ar modifica raportul de forțe și l-ar obliga pe președinte să țină cont mai mult de partidul lui George Simion.

„AUR ar lua semnificativ mai mult”, afirmă el.

În evaluarea sa, PSD s-ar număra printre formațiunile dezavantajate de anticipate. Tot el apreciază că POT și SOS România riscă să nu mai intre în Parlament.

Sondajul INSCOP le plasează pe ambele la 2,7% între respondenții care exprimă o preferință. În rândul celor siguri că votează, POT are 2,2%, iar SOS România 1,8%.

Bruno Ștefan anticipează și posibile schimbări în oferta politică. El vorbește despre apariția unor noi formațiuni, inclusiv despre posibilitatea unei desprinderi din PNL a unor politicieni favorabili colaborării cu PSD. 

Cum ar putea relațiile cu SUA și Republica Moldova să schimbe politica internă

Bruno Ștefan consideră că relațiile cu Statele Unite și Republica Moldova ar putea deveni importante și pentru poziția politică a lui Nicușor Dan. În analiza sa, progresele pe aceste două direcții ar putea oferi susținere unei eventuale formațiuni apropiate președintelui.

Sociologul discută acest scenariu în legătură cu ascensiunea AUR. El se îndoiește că un partid prezidențial ar putea câștiga suficientă susținere doar încercând să atragă alegători din zona suveranistă. O asemenea construcție ar avea nevoie și de un proiect propriu, capabil să mobilizeze publicul.

„Nu din acest bazin își va trage seva un partid prezidențial. Sau și din acest bazin, dar mai trebuie altceva”, spune Bruno Ștefan.

Una dintre temele pe care le indică este unirea cu Republica Moldova. În opinia sa, apropierea dintre București și Chișinău ar putea da consistență politică unui asemenea proiect, dacă ar fi urmată de inițiative concrete.

Bruno Ștefan apreciază că relațiile dintre cele două state traversează o perioadă de apropiere deosebită. El consideră că Nicușor Dan ar putea valorifica politic această evoluție, însă condiționează scenariul de accelerarea demersurilor și de o dezbatere publică mai amplă despre unire.

Sociologul evocă, drept posibile etape, consultări populare sau decizii ale celor două Parlamente. 

Pe relația cu Statele Unite, Bruno Ștefan apreciază că președintele Dan a contribuit la îmbunătățirea legăturilor diplomatice. În evaluarea sa, relația este mai bună decât în perioada lui Klaus Iohannis și ar putea produce efecte politice interne dacă apropierea s-ar concretiza, inclusiv prin investiții americane mai mari.

„Astea două activități pe plan internațional pot schimba semnificativ soarta politicii interne. Dar mai trebuie ceva accelerat în domeniul ăsta”, afirmă sociologul.

În scenariul descris de Bruno Ștefan, rezultatele concrete în relația cu Washingtonul și pașii spre o apropiere mai strânsă de Republica Moldova ar putea aduce notorietate și credibilitate unei formațiuni prezidențiale.