Rezumatul săptămânii 31 august-6 septembrie. Parlamentul s-a întors la ceartă. Nicușor Dan, la CSM, după 13 luni de când a promis

A fost o săptămână plină, cu știri din toate domeniile. Așa că le vom lua pe rând. 

Bine ați revenit, rău ați nimerit

Parlamentarii s-au întors marți din vacanță. N-au avut nevoie de prea mult timp să intre în formă. Oricum a fost scandal politic toată vară, așa că de ce să nu continuăm la fel. 

Am avut scandal încă din prima ședință a noii sesiuni. PNL și USR au pierdut fiecare câte un post de secretar în Biroul Permanent al Camerei Deputaților. Funcțiile au ajuns la AUR și SOS România. Liberalii și USR-iștii au acuzat imediat apariția unei noi majorități PSD-AUR-SOS. UDMR, care a votat noua împărțire, spune că s-a respectat pur și simplu ponderea partidelor în Cameră. George Simion a sintetizat și el problema: „Ni se cuveneau”. 

A doua zi, PNL și USR au mers un pas mai departe și au boicotat lucrările Camerei. PSD le-a răspuns că „boicotează, dar încasează”. PNL și USR au sesizat și la CCR împărțirea locurilor din Biroul Permanent. 

În aceeași perioadă, PNL își făcea și propria ordine în casă. Mai mulți liberali care susținuseră în Parlament guvernul propus de Adrian Veștea, alături de PSD, au pierdut funcții importante în comisii. Așadar, în timp ce Dreapta reclama epurarea politică făcută de ceilalți, își făcea și ea puțină curățenie de toamnă. 

A sunat Lia. 13 luni vs zece minute

Pe 30 iulie 2025, Nicușor Dan promitea că va merge la „multe ședințe CSM”, pe subiecte pe care le va pregăti foarte bine. Prima a venit joi, 3 septembrie 2026. După mai bine de 13 luni. Promisiunea a fost respectată, chiar și cu o întâziere de peste un an.

Președintele a mers la CSM pentru discuția privind procurorii care ar urma să ancheteze fapte de corupție comise de magistrați. Nicușor Dan a întrebat de trei ori dacă mai vrea cineva să discute. Nu a vrut nimeni. După aproximativ zece minute, președintele s-a ridicat și a plecat. 

Surse din CSM au spus pentru HotNews că, de când este președinte, Nicușor Dan fusese invitat la ședințe, dar nu participase la niciuna. Prima vizită a fost descrisă drept „abruptă”. A fost și scurtă, deci măcar nu le-a stricat programul. 

La ieșire, jurnaliștii l-au întrebat când desemnează, totuși, un premier. Răspunsul: „În zilele următoare”. După experiența cu CSM, rămâne de stabilit cât durează o „zi” în calendarul prezidențial. 

Naționalism sănătos și buget european ambițios

Săptămâna lui Nicușor Dan nu a început însă la CSM. A început în Catedrală. La Întâlnirea Internațională a Tinerilor Ortodocși, președintele a vorbit despre nevoia unui „naționalism sănătos” și despre un spațiu public dominat de „defetiști și demagogi”. I-a îndemnat pe tineri să-și asume public valorile, istoria și credința. După luni în care „suveranismul” a fost una dintre cele mai încărcate etichete din politica românească, Cotroceniul a început și el să lucreze la propria variantă. 

Tot luni, președintele s-a adresat și altor tineri. De data asta, la Cotroceni, viitorilor magistrați. Nicușor Dan le-a spus absolvenților INM că au „o mare responsabilitate”, pentru că în puține alte profesii imaginea statului depinde atât de direct de omul care exercită funcția. I-a avertizat asupra aroganței, suficienței și conformismului și le-a cerut să aibă „curajul propriei opinii”. „Dacă lași statul să greșească o dată, va greși și a doua oară”, le-a transmis președintele.

Două zile mai târziu, discursul s-a mutat pe Europa. António Costa, președintele Consiliului European, a venit la București pentru discuții despre viitorul buget al UE, securitate, Ucraina și extindere. 

Președintele Dan a spus că România își dorește un buget UE ambițios cu fonduri consistente pentru coeziune și agricultură.

La finalul declarațiilor comune, Administrația Prezidențială anunțase că vor exista și întrebări. La final, Nicușor Dan s-a uitat spre jurnaliști și le-a spus că „Din păcate, nu avem timp.” 

PNRR-ul s-a închis, dar tot nu ne dă pace

Pe 31 august s-a închis oficial perioada în care România mai putea îndeplini reformele și investițiile din PNRR. Planul, redus după renegociere la aproximativ 20,1 miliarde de euro, nu dispare însă complet din peisaj. Mai avem până la 30 septembrie pentru ultima cerere de plată, iar Bruxelles-ul poate face plățile finale până la sfârșitul anului. 

Deși s-a închis perioada implementării, PNRR-ul încă planează asupra noastră.

ANI a identificat 55 de persoane care, potrivit noii Legi a integrității, ar urma să-și piardă mandatul sau funcția în 30 de zile. Sunt primari, consilieri, viceprimari și funcționari pentru care există deja constatări definitive de incompatibilitate, conflict de interese sau avere nejustificată. Dominic Fritz rămâne cel mai cunoscut nume din poveste. 

Comisia Europeană a cerut între timp clarificări despre „amendamentul Fritz”, inclusiv despre problema aplicării sale retroactive. Guvernul Bolojan a cerut Bruxelles-ului să grăbească evaluarea, pentru că de reforma integrității sunt legate alte 770 de milioane de euro. PNRR s-a închis pe hârtie. În practică, încă mai avem câteva miliarde de motive să răspundem la telefon când sună Bruxelles-ul. 

Anchete în Parlament

Povestea cu Lucian Pahonțu continuă și săptămâna aceasta.

După investigațiile privind trecutul său în Trupele de Securitate și reacția lui Nicușor Dan, care spunea săptămâna trecută că și-a evaluat SPP-ul „cu propriile simțuri”, USR cere audierea șefului serviciului în Parlament. Partidul spune că există prea multe semne de întrebare pentru ca subiectul să fie închis prin declarații publice. 

Pahonțu a reacționat între timp și spune că nu a participat la represiunea Revoluției sau a Mineriadei și că acuzațiile sunt lipsite de fundament. CNSAS continuă verificările. 

Parlamentul este, însă, croit pe anchete.

Comisia pentru Constituționalitate a Senatului îi cheamă pe 8 septembrie la audieri pe Ilie Bolojan, pe președinta CCR, Simina Tănăsescu și pe președintele Senatului, Mircea Abrudean, pentru a lămuri întâlnirea din 14 august dintre Bolojan și șefa Curții. Întrevederea a avut loc chiar în biroul lui Abrudean, într-o perioadă în care CCR analiza Legea integrității și „amendamentul Fritz”. 

Senatorii au cerut și imaginile de pe camerele de supraveghere din Parlament. Vor să vadă traseul celor doi, cine i-a însoțit și cum a fost organizată întâlnirea. Abrudean negase inițial că biroul său ar fi fost folosit, apoi a explicat că Bolojan avea voie să îl utilizeze pentru întâlniri. Bolojan și Tănăsescu spun că nu au discutat dosare aflate pe rolul CCR și că întrevederea a fost una administrativă, inclusiv despre nevoia Curții de spații suplimentare. 

Așa că avem două anchete parlamentare pornite din aceeași problemă: instituții importante care ne cer să avem încredere că lucrurile au stat exact cum spun ele. 

SAFE ajunge la DNA

Programul SAFE ne-a adus săptămâna trecută 2,5 miliarde de euro. Săptămâna asta, însă, a ajuns la DNA.

AUR a sesizat procurorii anticorupție și cere verificări privind pregătirea proiectelor, selectarea operatorilor, negocierile, atribuirea contractelor și folosirea banilor din programul prin care România poate împrumuta până la 16,68 miliarde de euro pentru apărare. Partidul vorbește despre posibile fapte de corupție, fără să nominalizeze persoane. Acuzațiile nu sunt, în acest moment, fapte demonstrate. 

Ce mai face justiția

Înalta Curte trebuia să dea joi verdictul în procesul în care chiar Înalta Curte (da, tot ea) cere Guvernului plata drepturilor salariale restante ale magistraților. Miza: aproximativ un miliard de euro. Mai multe explicații, găsiți în analiza noastră pe subiect. 

Verdictul a fost amânat din nou, de data aceasta până pe 17 septembrie. În primă instanță, Curtea de Apel București obligase Guvernul să plătească. Așadar, într-un dosar despre bani întârziați de stat, justiția mai întârzie puțin decizia. 

Horațiu Potra a avut o săptămână ceva mai bună. Înalta Curte i-a admis contestația și l-a scos din arestul la domiciliu. Va rămâne sub control judiciar timp de 60 de zile și nu poate pleca din țară fără aprobarea instanței. 

Tot în justiție, Judecătoria Sectorului 1 a găsit-o vinovată pe Clotilde Armand pentru folosirea funcției în vederea favorizării unor persoane și a stabilit o pedeapsă de un an de închisoare, dar cu amânarea aplicării pedepsei pe un termen de supraveghere de doi ani. Decizia nu este definitivă și va fi atacată. Până și termenii juridici au ajuns suficient de complicați încât fiecare partid să poată citi hotărârea exact cum îi convine. 

Pe Dunăre: drone într-o parte, barje în cealaltă

Rusia a atacat din nou infrastructura ucraineană de pe Dunăre, chiar lângă România. În noaptea de luni spre marți au fost lovite portul Reni și punctul de frontieră Orlivka, vizavi de Isaccea. La Tulcea s-a dat RO-Alert, iar două avioane F-18 spaniole au fost ridicate de la Mihail Kogălniceanu. Spațiul aerian românesc nu a fost încălcat. Trecerea cu bacul a fost suspendată temporar. 

Câteva zeci de kilometri mai încolo, statul are altă problemă cu aceeași Dunăre: nu vine suficientă apă spre Cernavodă. CNSU a aprobat un nou plan pentru cazul în care debitul scade din nou după 10 septembrie. Prima soluție este amplasarea mai multor nave și barje pe o lungime de aproximativ 600 de metri, pentru a împinge apa spre canalul centralei. Dacă nu merge, urmează pontoane și hidrobaraje. 

Luna trecută am dinamitat o stâncă. Acum punem barje. Pe aceeași Dunăre încercăm, în același timp, să ținem dronele afară și apa înăuntru.

Azomureș revine la stat

Și o mișcare economică importantă: Romgaz a finalizat formalitățile pentru preluarea activității de producție a Azomureș. Combinatul intră acum în etapa de integrare și pregătire pentru repornire. Nu pornește mâine: instalațiile trebuie verificate, testate și reparate după perioada lungă de oprire. 

Miza este mare. Azomureș este principalul producător de îngrășăminte din România, iar Romgaz vrea să folosească mai mult din gazul produs în țară pentru industrie, inclusiv în perspectiva Neptun Deep. 

CCR schimbă canalul la TVR și Radio

Curtea Constituțională a publicat, în sfârșit, motivarea deciziilor prin care a declarat neconstituționale numirile făcute de Parlament în consiliile de administrație ale TVR și Radio România. Hotărârile fuseseră luate încă din aprilie, la sesizarea AUR. Motivarea a venit acum, după peste 4 luni, iar efectele sunt imediate: conducerile celor două instituții trebuie refăcute. 

Problema găsită de CCR este destul de simplă. Cele opt locuri rezervate partidelor în fiecare consiliu de administrație nu au fost împărțite după ponderea reală din Parlament. AUR, deși avea o reprezentare parlamentară mai mare decât PNL, USR sau UDMR, a primit un singur loc. Curtea spune că negocierile politice pot fi multe, dar legea rămâne una singură. 

Mai interesant este ce se întâmplă cu șefii celor două instituții. Motivarea duce și la încetarea efectelor juridice ale numirilor Adrianei Săftoiu la TVR și ale lui Robert Schwartz la Radio România. Actele adoptate până acum de consiliile de administrație rămân însă valabile. Parlamentul trebuie să o ia de la capăt cu procedura. 

Adriana Săftoiu spune că aici lucrurile devin „destul de grave”. Ea susține că hotărârea Parlamentului prin care a fost numită președinte-director general al TVR nu fusese atacată de AUR și că CCR a ajuns să-i producă efecte fără ca acea hotărâre să fi fost discutată distinct în plen. 

„Curtea a decis că este neconstituțională o hotărâre care nu a fost discutată în plen”, a spus Săftoiu. Întrebată dacă suspectează o ingerință politică, a răspuns că îi este „și frică să suspecteze așa ceva”.

Sănătatea s-a digitalizat, dar în varianta românască

De la 1 septembrie avem e-SănătateaMea, platforma prin care pacienții ar trebui să poată face programări online, să își consulte informațiile medicale și să găsească furnizori de servicii. Numai că, la două zile de la lansare, aproximativ 25.000 de cereri de validare a identității prin ROeID erau deja blocate, iar alte aproximativ 10.000 intrau în fiecare zi. 

Problemele au apărut încă din prima zi. Utilizatorii s-au lovit de dificultăți la crearea conturilor, iar vicepremierul interimar Oana Gheorghiu a recunoscut că înrolarea prin ROeID a generat „mari dificultăți”. Guvernul a chemat de urgență instituțiile implicate și a decis să suplimenteze echipa care validează manual identitățile: de la 40 la 59 de oameni. La ritmul actual, restanța ar putea fi recuperată într-o săptămână. 

Și medicii au avut parte de lansarea digitală. În prima zi erau înscriși în platformă doar 11 furnizori de servicii medicale, programările online nu puteau fi făcute, iar mai mulți medici reclamau că nici nu fuseseră instruiți pentru noile funcționalități. 

Între timp, Guvernul pregătește și o metodă alternativă de înscriere, plus automatizarea validării conturilor. Nu există încă o dată exactă pentru niciuna. 

Șeful CNAS explică mai filosofic treaba și spune că platforma este ,,un instrument viu, este la începutul vieții ei, ca un copil care învață să mănânce și să umble”.

Câteva știri ceva mai light

Pe 31 august a venit și una dintre veștile realmente bune. S-au deschis încă 47,1 kilometri din A7, între Adjud și Bacău, iar șoferii pot merge acum pe autostradă din București până în zona Bacăului. După ani în care autostrăzile Moldovei existau mai ales în discursuri, una dintre ele a început să existe și sub roți. 

Săptămâna asta a început și prima ediție a Jocurilor Parasport România. Peste 300 de sportivi concurează, între 1 și 5 septembrie, în zece discipline și șapte baze sportive din București. Avem para înot, para atletism, baschet în scaun rulant, para escaladă, judo adaptat și alte probe. Tot pe 1 septembrie a fost marcată pentru prima dată și Ziua Națională a Sportului Paralimpic, instituită anul acesta.

Să nu terminăm rezumatul cu politică. „Fjord”, noul film al lui Cristian Mungiu, este propunerea oficială a României pentru Oscar 2027, la categoria Cel mai bun lungmetraj internațional. Alegerea a fost făcută în unanimitate. Filmul vine deja cu un avantaj destul de serios: a câștigat anul acesta Palme d’Or la Cannes, plus alte patru premii. Lista scurtă pentru Oscar vine în decembrie.

Cam atât pe săptămâna asta. Urmărim cu atenție și îngrijorare ce se întâmplă săptămâna viitoare. Cine știe, poate vom avea din nou Guvern cu puteri depline. Putem spera măcar, nu?