SUA cer aliaților NATO să se retragă din Curtea Penală Internațională. Washingtonul avertizează: „Vom urmări cu atenție cine este de partea Americii”

Potrivit unor diplomați NATO citați de POLITICO, reprezentantul american Matthew Whitaker le-ar fi cerut statelor membre ale Alianței să renunțe la Statutul de la Roma, documentul care stă la baza Curții Penale Internaționale. Demersul ar fi avut loc în cadrul unei reuniuni cu ușile închise desfășurate la jumătatea lunii iulie, la care au participat ambasadorii celor 32 de state membre NATO.

Mesaj dur transmis aliaților

Conform declarațiilor făcute de trei diplomați NATO sub protecția anonimatului, Matthew Whitaker le-ar fi solicitat aliaților să sprijine demersul american de eliminare a CPI. La finalul intervenției, reprezentantul SUA ar fi transmis un mesaj considerat de diplomații citați drept un avertisment direct: „Vom urmări cu atenție cine este de partea Americii”.

În paralel, delegațiile NATO ar fi primit din partea misiunii americane un document în care Washingtonul își prezenta poziția față de Curtea Penală Internațională și cerea retragerea statelor din Statutul de la Roma. Documentul ar fi conținut următorul mesaj: „Statele Unite vor demonta sistematic capacitățile CPI… vă solicităm ferm să luați imediat măsuri pentru a vă retrage”.

Administrația americană le-ar fi cerut, de asemenea, aliaților să analizeze ceea ce Washingtonul consideră a fi amenințarea reprezentată de CPI pentru propriile state. Un alt pasaj din document, citat de POLITICO, este și mai tranșant: „Să punem capăt odată pentru totdeauna farsa numită CPI”.

Majoritatea statelor NATO sunt membre ale CPI

NATO, ca organizație, nu face parte din Curtea Penală Internațională. Situația este diferită în cazul statelor membre. Cu excepția Statelor Unite și a Turciei, toate celelalte țări NATO fac parte din CPI. În aceste condiții, solicitarea Washingtonului pune aliații europeni într-o poziție delicată. Mai ales într-un moment în care relațiile transatlantice sunt deja marcate de divergențe pe mai multe teme.

O eventuală retragere a unor state NATO din Statutul de la Roma ar reprezenta un pas important. Și ar putea avea implicații asupra relației dintre Europa și administrația americană.

Marco Rubio a lansat ofensiva împotriva Curții

Presiunile exercitate asupra aliaților NATO fac parte dintr-o campanie mai amplă a administrației Trump împotriva Curții Penale Internaționale. Demersul a fost lansat în această vară de secretarul de stat american Marco Rubio, care a acuzat CPI că afectează suveranitatea Statelor Unite. „CPI și susținătorii săi duc un război împotriva țării noastre, nu cu gloanțe sau rachete, ci cu legi, acorduri și forța așa-numitului drept internațional”, a spus Rubio.

Washingtonul a mers și mai departe și a impus sancțiuni împotriva șefei CPI și a avocatului Abdoulaye Seye din Senegal. Administrația Trump descrie Curtea drept un organism „corupt și fatal de politizat”, justificând astfel măsurile adoptate împotriva instituției și a unor reprezentanți ai acesteia.

Șefa CPI avertizează asupra unui risc pentru ordinea juridică internațională

Curtea Penală Internațională a reacționat la presiunile venite din partea Statelor Unite. Președinta CPI, judecătoarea japoneză Tomoko Akane, a avertizat că sancțiunile impuse de Washington împotriva sa ar putea avea consecințe care depășesc cazul personal. Și ar putea afecta ordinea juridică internațională. „Important este să nu lăsăm ca acest lucru să fie începutul declinului statului de drept internațional”, a spus Akane.

Declarația vine pe fondul unei dispute tot mai dure între Washington și Curtea Penală Internațională, administrația americană contestând legitimitatea unor acțiuni ale CPI care vizează interese și oficiali ai Statelor Unite sau ai unor aliați ai acestora.

Ce este și ce face Curtea Penală Internațională

Curtea Penală Internațională a fost înființată în 2002, cu misiunea de a judeca persoane acuzate de unele dintre cele mai grave crime internaționale, printre care genocidul și crimele de război.

Statele Unite nu sunt parte la Statutul de la Roma, iar relația Washingtonului cu CPI a fost de-a lungul timpului una dificilă. În 2020, Curtea a deschis o anchetă referitoare la presupuse crime de război comise de militari americani în Afganistan, fiind ultima investigație majoră de acest tip care a vizat oficiali americani.

CPI a devenit cunoscută și prin emiterea unor mandate internaționale de arestare împotriva unor lideri de rang înalt. Printre persoanele vizate se află președintele rus Vladimir Putin și premierul israelian Benjamin Netanyahu.

Un nou punct de tensiune între Washington și Europa

Solicitarea adresată aliaților NATO de a părăsi Statutul de la Roma deschide un nou front de dispută între Statele Unite și partenerii europeni.

Pentru administrația Trump, CPI reprezintă o instituție care depășește limitele acceptabile și afectează suveranitatea americană. Pentru susținătorii Curții, însă, instituția reprezintă unul dintre mecanismele internaționale create pentru tragerea la răspundere a celor acuzați de cele mai grave crime.

În condițiile în care aproape toate statele europene membre NATO fac parte și din CPI, presiunile Washingtonului pot deveni un test important pentru relația transatlantică și pentru poziția aliaților europeni față de dreptul internațional.