Cursa pentru succesiunea lui António Guterres la șefia ONU continuă după retragerea lui Michelle Bachelet

Michelle Bachelet și-a retras candidatura pentru funcția de secretar general al ONU, după o campanie care nu a reușit să obțină suficient sprijin în Consiliul de Securitate. Fostul președinte al statului Chile a anunțat decizia într-un mesaj video publicat sâmbătă. Retragerea survine după cea de-a treia consultare informală a Consiliului, desfășurată vineri, în care candidatura sa a primit un singur vot de încurajare.

Decizia schimbă configurația competiției pentru succesiunea lui António Guterres. Actualul secretar general își va încheia cel de-al doilea mandat de cinci ani la 31 decembrie 2026.

O candidatură construită în jurul multilateralismului

Bachelet, în vârstă de 74 de ani, a intrat în cursa pentru șefia ONU cu o experiență politică și diplomatică semnificativă. A fost președintele statului Chile în două mandate, între 2006 și 2010 și între 2014 și 2018.

Ulterior, între 2018 și 2022, a ocupat funcția de Înalt Comisar al ONU pentru Drepturile Omului. Experiența sa în cadrul organizației a reprezentat una dintre componentele centrale ale candidaturii. Campania sa a pus accent pe apărarea multilateralismului și a dreptului internațional, într-un context în care Bachelet considera că ambele principii se află sub presiune.

Candidatura a avut și o dimensiune simbolică. Dacă ar fi fost aleasă, Bachelet ar fi devenit prima femeie din istoria de 80 de ani a ONU care ocupă funcția de secretar general. De asemenea, alegerea sa ar fi readus în prim-plan America Latină într-o competiție în care regiunea are, potrivit unei practici diplomatice neoficiale, un argument geografic important.

Rezultatul care a schimbat cursul candidaturii

Retragerea a venit la scurt timp după a treia consultare informală a Consiliului de Securitate. În acest mecanism, cei 15 membri ai Consiliului își exprimă poziția față de candidați prin calificative precum „încurajează”, „descurajează” sau „fără opinie”. În cea mai recentă consultare, Bachelet a primit un singur vot de încurajare, 11 voturi de descurajare și trei exprimări de tip „fără opinie”. Rezultatul a reprezentat o schimbare importantă față de rundele precedente, când candidatura sa primise șase, respectiv două voturi de încurajare.

În aceeași rundă, diplomata costaricană Rebeca Grynspan a primit nouă voturi de încurajare, iar Carolyn Rodrigues-Birkett, fost ministru de Externe al Guyanei, a primit opt. Aceste rezultate provin dintr-un proces informal și nu reprezintă încă o decizie asupra viitorului secretar general.

Șapte candidați rămân în cursă

Retragerea lui Bachelet lasă șapte candidați în competiția pentru funcția de secretar general. Printre numele aflate în continuare în cursă se numără Rebeca Grynspan, Carolyn Rodrigues-Birkett, Rafael Grossi, directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, fostul președinte al Senegalului Macky Sall și diplomata ecuadoriană María Fernanda Espinosa.

Procesul nu este însă închis. Potrivit informațiilor publicate de Reuters și The Guardian, alți candidați se pot înscrie în continuare în competiție.

Pentru moment, consultările oferă o imagine asupra susținerii diplomatice, dar nu stabilesc câștigătorul. Consiliul de Securitate va trebui să ajungă la un acord asupra unui singur candidat pe care să îl recomande Adunării Generale.

Cum este ales secretarul general al ONU

Procedura presupune două etape principale. Cei 15 membri ai Consiliului de Securitate, dintre care cinci sunt membri permanenți – China, Franța, Rusia, Regatul Unit și Statele Unite – trebuie să ajungă la o recomandare.

Un candidat trebuie să obțină cel puțin nouă voturi favorabile în Consiliul de Securitate. De asemenea, e nevoie să nu fie respins prin veto de unul dintre cei cinci membri permanenți. După recomandarea Consiliului, candidatura ajunge în fața Adunării Generale, formată din 193 de state membre.

În practică, votul Adunării Generale este considerat, de regulă, o formalitate. Asta după ce Consiliul de Securitate ajunge la un consens asupra unui candidat.

Succesiunea lui Guterres are astfel o importanță care depășește competiția dintre persoane. Viitorul secretar general va prelua conducerea organizației într-un moment în care ONU se confruntă cu tensiuni geopolitice. Lor li se adaugă presiuni asupra multilateralismului și dificultăți legate de resurse și de eficiența instituțiilor internaționale.

O candidatură care lasă în urmă o dezbatere

Michelle Bachelet și-a justificat retragerea fără a renunța la ideea pe care a asociat-o candidaturii sale. Ea a spus că nu regretă că a acceptat această provocare. În plus, a subliniat că demersul său a contribuit la deschiderea unei discuții despre posibilitatea ca următorul secretar general să fie o femeie din America Latină.

În cei 80 de ani de existență ai ONU, nicio femeie nu a ocupat funcția de secretar general. Totodată, singurul secretar general provenit din America Latină a fost peruanul Javier Pérez de Cuéllar. El a condus organizația între 1982 și 1991.

Retragerea lui Bachelet nu încheie, așadar, doar o candidatură. Ea lasă deschisă o întrebare mai largă despre reprezentarea regională și de gen în conducerea celei mai importante organizații internaționale.

Cursa continuă, iar următoarele consultări ale Consiliului de Securitate vor arăta dacă sprijinul conturat în rundele informale se poate transforma într-un consens diplomatic. Noul secretar general va trebui să fie desemnat până la finalul anului, când mandatul lui António Guterres se încheie.