Marea Britanie cere acces la regula Made in Europe pentru a evita noi bariere comerciale în UE

Made in Europe a devenit una dintre temele sensibile ale negocierilor privind resetarea relației dintre Marea Britanie și Uniunea Europeană. Bruxellesul încearcă să reducă dependența de China și să consolideze industria europeană. Pentru Londra, însă, noile reguli pot crea o frontieră economică suplimentară după Brexit.

Guvernul britanic cere ca firmele din Regatul Unit să nu fie tratate ca furnizori complet externi atunci când participă la proiecte și lanțuri industriale europene. Discuția poate influența inclusiv calendarul următoarei etape a apropierii dintre Londra și Bruxelles.

Made in Europe, o politică gândită pentru industria europeană

Regulile fac parte din Industrial Accelerator Act, inițiativă prin care Uniunea Europeană urmărește să-și consolideze capacitatea industrială și să reducă dependența de furnizori din afara blocului.

China se află în centrul acestei preocupări. Bruxellesul încearcă să ofere producătorilor europeni un avantaj în domenii considerate strategice.

Pe 9 septembrie, Comisia Europeană a prezentat și propuneri pentru revizuirea regulilor privind achizițiile publice. Autoritățile și instituțiile europene ar urma să aibă mai multă libertate pentru a favoriza bunurile și serviciile produse în Europa. Propunerea nu introduce însă cote obligatorii generale pentru produse europene.

Londra se teme de excluderea companiilor britanice

Problema pentru Marea Britanie este legată de poziția sa după Brexit. Deși Regatul Unit nu mai face parte din piața unică, companiile britanice sunt încă integrate în numeroase lanțuri de producție europene.

Industria auto este un exemplu relevant. Fabricile și furnizorii britanici depind de componente și piețe europene, iar producția este distribuită de o parte și de alta a Canalului Mânecii.

Guvernul britanic încearcă, prin urmare, să obțină un tratament care să permită produselor și companiilor din Regatul Unit să participe la anumite programe europene în condiții apropiate de cele aplicate producătorilor din UE. Londra a avertizat că noile bariere ar putea afecta ambele economii, tocmai pentru că lanțurile de aprovizionare sunt deja strâns interconectate.

Industria auto, unul dintre punctele sensibile

Sectorul auto ilustrează cel mai clar dificultatea. Asociația Europeană a Producătorilor de Automobile a cerut anterior ca Marea Britanie să fie inclusă în noile reguli, alături de Turcia și Maroc, argumentând că producția auto europeană se bazează pe lanțuri de aprovizionare care depășesc frontierele UE. Pentru Londra, miza este și mai mare deoarece o parte importantă a producției britanice este destinată pieței europene.

În paralel, Marea Britanie și UE trebuie să gestioneze și modificările programate pentru 1 ianuarie 2027 privind regulile de origine pentru vehicule electrice. Guvernul britanic afirmă că negociază cu industria și cu partenerii europeni pentru a găsi soluții care să susțină sectorul auto de ambele părți.

O nouă probă pentru resetarea relației

Disputa apare într-un moment în care Londra și Bruxellesul încearcă să construiască o relație mai apropiată după Brexit. Înțelegerea politică din mai 2025 a deschis calea pentru cooperare în domenii precum energie, securitate, mobilitatea tinerilor și programul Erasmus+. Comerțul și cooperarea economică au rămas însă printre domeniile în care negocierile sunt mai complicate.

Un acord privind accesul Marii Britanii la politica industrială europeană ar putea avea implicații importante pentru sectoarele strategice, potrivit The Guardian. În același timp, statele membre trebuie să decidă cât de multă deschidere poate fi acordată unei țări care nu mai este membră a Uniunii. Guvernul britanic susține că obiectivul este eliminarea unor noi bariere comerciale, nu revenirea asupra Brexitului.

Bruxellesul trebuie să împace două interese

Uniunea Europeană urmărește să-și protejeze baza industrială într-o perioadă de concurență globală intensă. Pentru aceasta, preferința pentru producția europeană devine tot mai prezentă în politicile industriale și în cheltuielile publice.

Marea Britanie încearcă, în schimb, să păstreze accesul companiilor sale la aceste oportunități. Tensiunea nu înseamnă însă că resetarea relației este abandonată. Ea arată mai degrabă cât de dificilă este construirea unei relații economice strânse între UE și un fost stat membru.

Pentru Londra, miza este evitarea unei noi rupturi între lanțurile industriale britanice și europene. Pentru Bruxelles, provocarea este să găsească un echilibru între deschiderea către un partener apropiat și obiectivul de a consolida producția în interiorul Uniunii.