Știrile zilei 25 septembrie. Guvernul Mureșan are miniștri. Mai are nevoie și de voturi. AEP se pregătește de anticipate

Știrile zilei 25 septembrie. Guvernul Mureșan are miniștri. Mai are nevoie și de voturi. AEP se pregătește de anticipate
Imagine Guvernul Mureșan are miniștri. Mai are nevoie și de voturi (sursa foto: Facebook)
Guvernul Mureșan începe să semene cu un guvern: PNL, USR și UDMR și-au anunțat vineri propunerile de miniștri, iar lista și programul urmează să ajungă sâmbătă în Parlament. Partea mai complicată rămâne aceeași: cele trei partide nu au singure suficiente voturi pentru învestire. Votul ar putea fi marți sau miercuri. În restul zilei, avioane F-16 au fost ridicate din nou lângă graniță, nivelul Dunării ține Cernavodă oprită, iar motorina a trecut pentru scurt timp de 11 lei și apoi s-a răzgândit.

Guvernul Mureșan are lista. Majoritatea încă se caută

PNL, USR și UDMR și-au validat vineri propunerile pentru Cabinetul lui Siegfried Mureșan. Lista completă și programul de guvernare urmează să fie depuse sâmbătă în Parlament. Premierul desemnat spune că audierile și votul ar trebui încheiate marți sau, cel târziu, miercuri.

PNL îi propune, printre alții, pe Mircea Abrudean la Interne, Alexandru Nazare la Finanțe, Oana Gheorghiu la Sănătate și Raluca Turcan la Muncă. USR merge cu Radu Miruță la Apărare, Oana Țoiu la Externe, Diana Buzoianu la Mediu, Cătălin Drulă la Transporturi și Irineu Darău la Economie. UDMR îi propune pe Cseke Attila la Dezvoltare, Tánczos Barna la Agricultură și Ötvös Koppány la Cultură.

Una dintre surprize este Andrea Chiș, propusă ca ministru independent al Justiției și agreată de cele trei partide. Fostă judecătoare la Curtea de Apel Cluj și membră a Consiliului Superior al Magistraturii între 2017 și 2023, Chiș a fost și cadru didactic la Facultatea de Drept a UBB.

Publicul larg a cunoscut-o însă mai ales după apariția în documentarul Recorder „Justiție capturată”. Unde a vorbit cu numele și chipul la vedere despre funcționarea internă a sistemului judiciar, concentrarea puterii și schimbarea completurilor de judecată. Chiș și-a încheiat activitatea în magistratură în 2023.

Vineri, ea a confirmat că Siegfried Mureșan i-a propus portofoliul Justiției și că este varianta de tehnocrat asupra căreia au căzut de acord PNL, USR și UDMR.

Lista există, așadar. Aritmetica parlamentară rămâne mai puțin generoasă. Cele trei formațiuni au împreună în jur de 170 de parlamentari, iar pentru învestirea Guvernului sunt necesare 233 de voturi.

AEP pregătește și regulile pentru eventuale anticipate

În fundalul negocierilor pentru noul Cabinet, Autoritatea Electorală Permanentă lucrează și la cadrul necesar în cazul în care România ajunge la alegeri anticipate.

Problema este una foarte practică. Constituția cere ca scrutinul să fie organizat în cel mult trei luni de la dizolvarea Parlamentului, dar actuala legislație electorală este construită pentru alegeri organizate la termen.

AEP spune că ar trebui redus calendarul electoral de la aproximativ 90 la 75 de zile și modificate inclusiv regulile pentru votul prin corespondență. Costurile unui asemenea scrutin sunt estimate la 160-170 de milioane de euro.

Din nou F-16 în aer, de data aceasta lângă Galați

Radarele MApN au detectat vineri dimineață o țintă aeriană care evolua la aproximativ 20 de kilometri est de Galați. Două aeronave F-16 de la Baza 86 Aeriană Borcea au fost ridicate pentru monitorizare, iar la ora 03:27 a fost transmis RO-Alert pentru populația din estul județului Galați și nordul județului Tulcea.

Alerta s-a încheiat la 04:14. Ministerul Apărării precizează că nu au fost raportate pătrunderi în spațiul aerian al României. Incidentul vine la numai o zi după ce o altă țintă a intrat în spațiul aerian național prin nordul județului Botoșani, iar o dronă a fost găsită ulterior în zona Solca, județul Suceava.

La Cernavodă, ultimul cuvânt îl are Dunărea

Cele două reactoare de la Cernavodă ar putea fi repornite abia spre jumătatea lunii octombrie, dacă nivelul Dunării va permite acest lucru.

Secretarul de stat în Ministerul Energiei Cristian Bușoi spune că prognoza pentru următoarele zece zile nu indică un debit suficient pentru repornirea în siguranță. Apa Dunării este necesară pentru funcționarea pompelor de răcire ale reactoarelor.

În lipsa producției nucleare, deficitul este acoperit inclusiv din importuri de electricitate. România poate face strategii energetice, planuri pe zeci de ani și noi capacități de producție. În toamna aceasta, o parte importantă din sistemul energetic așteaptă, mai simplu, să plouă.

Motorina a trecut de 11 lei. Apoi s-a întors

OMV Petrom a majorat la miezul nopții prețurile carburanților cu opt bani pe litru. Motorina a ajuns astfel la 11,05 lei în unele stații OMV, iar benzina la 10,13 lei. După aproximativ o oră, compania a anulat majorarea. Vineri dimineață, motorina revenise la 10,91 lei în stațiile Petrom și 10,97 lei în cele OMV. Benzina coborâse la 9,99 lei, respectiv 10,05 lei.

Pentru aproximativ o oră, șoferii au putut vedea cum arată următorul prag psihologic. După care au revenit la prețurile de joi, care nu erau nici ele tocmai motive de sărbătoare.

88% mergem într-o direcție greșită

Un sondaj Avangarde publicat vineri arată un nivel foarte ridicat de nemulțumire: 88% dintre respondenți consideră că România se îndreaptă într-o direcție greșită, iar 8% cred că direcția este bună. În intenția de vot exprimată, AUR este măsurat la 36%, PSD la 23%, PNL la 16%, iar USR la 8%. Procentele se referă la respondenții care au exprimat o opțiune.

La întrebarea cine este responsabil pentru actuala situație politică, 49% au indicat răspunsul „toți politicienii”. Cercetarea a fost realizată între 12 și 22 septembrie, pe un eșantion de 1.020 de persoane, prin interviuri telefonice, cu o marjă declarată de eroare de ±3,1%.

Dacă partidele căutau măcar un subiect asupra căruia o mare parte dintre români par să se pună de acord, sondajul le-a găsit unul: nemulțumirea.

Doi ruși, trimiși în judecată pentru cetățenie română obținută cu acte false

Doi cetățeni ruși au fost trimiși în judecată de procurorii români într-un dosar privind obținerea cetățeniei pe baza unor documente false. Potrivit anchetatorilor, cei doi ar fi folosit certificate de cetățenie pretins emise de Ambasada României la Bratislava. În baza documentelor, au reușit ulterior să obțină cărți de identitate și pașapoarte românești.

Procurorii cer acum anularea certificatelor false și a actelor obținute în baza acestora. Cei doi au fost anchetați în lipsă și nu au putut fi localizați. Dosarul readuce în atenție problema rețelelor care, în ultimii ani, au fost suspectate că au construit false legături de rudenie sau au utilizat acte de stare civilă falsificate pentru obținerea cetățeniei române de către persoane din spațiul ex-sovietic.

0 comentarii Comentarii