Opt miniștri au primit aviz favorabil, opt au picat. Ce spun, însă, voturile de la audieri despre următoarea majoritate din Parlament

Opt miniștri au primit aviz favorabil, opt au picat. Ce spun, însă, voturile de la audieri despre următoarea majoritate din Parlament
Imagine Audierile Guvernului Mureșan: ce arată voturile din comisii (sursa foto: Facebook)
Audierile miniștrilor propuși de Siegfried Mureșan s-au încheiat cu un rezultat perfect simetric: opt avize favorabile și opt negative. Dincolo de scor, voturile ascund însă mai multe majorități. PSD a ales abținerea în cazul unor candidați, AUR a boicotat aproape integral audierile, iar componența diferită a comisiilor a permis unor miniștri PNL și USR să treacă chiar și fără sprijin social-democrat. 

Cea mai interesantă diferență apare în cazul celor trei miniștri propuși de UDMR și al lui Alexandru Nazare. Aici, voturile indică același tipar: un număr mare de abțineri, care corespunde prezenței PSD în comisii. În paralel, Nazare este și un nume pe care social-democrații îl acceptaseră deja în formula de guvern propusă în iunie de Adrian Veștea. Toate acestea arată însă unde liniile de confruntare sunt mai puțin rigide înaintea negocierilor care ar putea urma votului de miercuri.

Opt la opt, dar avizele favorabile nu au aceeași explicație

Au primit avize favorabile Alexandru Nazare la Finanțe, Tánczos Barna la Agricultură, Mircea Abrudean la Interne, Dragoș Pîslaru la Investiții și Proiecte Europene, Oana Țoiu la Externe, Ötvös Koppány Bulcsú la Cultură, Cseke Attila la Dezvoltare și Diana Buzoianu la Mediu.

Au fost respinși Sebastian Burduja la Energie, Radu Miruță la Apărare, Cătălin Drulă la Transporturi, Irineu Darău la Economie, Raluca Turcan la Muncă, Oana Gheorghiu la Sănătate, Andrea Chiș la Justiție și Mihai Dimian la Educație. 

Avizele comisiilor sunt consultative și nu obligă parlamentarii să voteze în același fel la învestirea întregului Cabinet. 

Bilanțul de opt la opt poate sugera la prima vedere că Guvernul Mureșan a reușit să atragă în comisii o susținere mai largă decât cea oferită de PNL, USR și UDMR. Voturile luate separat arată însă altceva.

Fiecare candidat a fost audiat de alte comisii, cu o altă distribuție a partidelor. În plus, AUR a decis să boicoteze audierile. Au existat câteva excepții în prima zi, când senatorul Cătălin Silegeanu a participat la unele ședințe. Marți boicotul partidului a continuat. Asta a redus automat numărul parlamentarilor care puteau vota împotriva candidaților Cabinetului Mureșan.

PSD s-a abținut la Tánczos Barna și Alexandru Nazare

Primul caz clar este Tánczos Barna. Propunerea UDMR pentru Agricultură a primit 20 de voturi pentru, unul împotrivă și 16 abțineri. Digi24 a relatat explicit că PSD s-a abținut, iar AUR nu a participat la audiere. 

Același mecanism s-a repetat câteva ore mai târziu la Alexandru Nazare. Candidatul pentru Finanțe a primit 20 de voturi pentru, două împotrivă și 17 abțineri. Și aici PSD s-a abținut, în timp ce AUR a lipsit. În aceeași zi, social-democrații votaseră împotriva candidaților USR și a lui Sebastian Burduja.  

Apare însă o nuanță importantă. PSD nu le-a furnizat voturile necesare pentru aviz. A ales să nu voteze împotriva lor.

Dacă transformăm, strict matematic, toate cele 16 abțineri din cazul lui Barna în voturi împotrivă, rezultatul între cei prezenți ar fi fost 20 la 17. La Nazare, dacă toate cele 17 abțineri deveneau voturi contra, scorul ar fi fost 20 la 19.

Prin urmare, abținerea PSD a fost mai degrabă un semnal politic de diferențiere față de ceilalți candidați decât elementul care a produs singur avizul favorabil. La rezultat a contribuit și absența parlamentarilor AUR.

Același model apare la ceilalți doi miniștri UDMR

La Cseke Attila și Ötvös Koppány Bulcsú nu a fost publicat un vot nominal care să permită atribuirea fiecărei abțineri unui partid. Aritmetica este însă relevantă.

Cseke Attila a primit 23 de voturi pentru, două împotrivă și 15 abțineri. Cele două comisii de administrație care l-au audiat au, potrivit componenței oficiale publicate de Parlament, exact 15 membri PSD în total: zece deputați și cinci senatori.  

La Cultură, Ötvös a primit 13 voturi pentru, unul împotrivă și șapte abțineri. Și aici coincidența este exacta. Comisia de cultură a Camerei are cinci membri PSD, iar cea a Senatului are doi. În total, șapte.  

Componența comisiilor și rezultatul voturilor indică însă foarte puternic repetarea modelului folosit explicit cu o zi înainte la Barna și Nazare. Și aici, matematica arată același lucru. Chiar dacă cele 15 abțineri de la Cseke deveneau voturi contra, scorul ar fi fost 23 la 17. La Ötvös, 13 la 8.

Prin urmare, social-democrații nu au fost indispensabili pentru avizarea celor trei candidați UDMR. Relevant politic este că au ales abținerea în locul votului împotrivă.

Abrudean, Pîslaru, Țoiu și Buzoianu au trecut prin altă aritmetică

Celelalte patru avize pozitive nu pot fi puse pe seama aceluiași comportament al PSD.

Mircea Abrudean a primit 22 de voturi pentru, șapte împotrivă și opt abțineri. În cazul său știm chiar cum s-au poziționat social-democrații. PSD și SOS România au votat împotrivă. Cu toate acestea, voturile favorabile au fost suficiente pentru aviz, în condițiile în care AUR boicota audierile.  

Dragoș Pîslaru a trecut cu 18 voturi pentru, 13 împotrivă și o singură abținere. Așadar, nici aici nu există un bloc de abțineri PSD comparabil cu cel văzut la candidații UDMR sau la Nazare.  

Oana Țoiu a obținut 29 de voturi pentru și 23 împotrivă în cele patru comisii reunite care au audiat-o. Diana Buzoianu a trecut la limită, cu 21 pentru la 20 împotrivă.

Aceste rezultate arată cât de mult contează componența fiecărei comisii. PNL, USR și UDMR nu au majoritate în plenul Parlamentului, dar pot avea împreună suficiente voturi în anumite combinații de comisii. La acestea se pot adăuga parlamentari din grupurile mai mici, minorități sau neafiliați.

Boicotul AUR a modificat și el raportul celor prezenți. Absența lor a redus blocul parlamentar prezent care se opunea Guvernului Mureșan. La Buzoianu, unde diferența a fost de un singur vot, acest detaliu devine cu atât mai relevant pentru citirea rezultatului.

De ce este Nazare un caz aparte

Alexandru Nazare are încă o particularitate. El a fost propus la Finanțe și în Cabinetul Adrian Veștea, tentativa de formare a unui guvern din luna iunie.

Atunci, PSD a decis în unanimitate să susțină Guvernul Veștea și să intre în Executiv. Nazare, prezentat ca independent, ocupa pe lista respectivă tot portofoliul Finanțelor.  

Cabinetul Veștea a primit în cele din urmă 189 de voturi pentru, cu 44 mai puține decât cele 233 necesare. AUR și UDMR au părăsit sala înaintea votului.  

Faptul că PSD a ales acum abținerea la Nazare este, astfel, compatibil cu un precedent foarte recent. Social-democrații acceptaseră deja ca acesta să conducă Ministerul Finanțelor într-un guvern pe care îl susțineau. Este și motivul pentru care votul său trebuie citit diferit de avizele obținute de Abrudean, Pîslaru, Țoiu sau Buzoianu.

Guvernul Mureșan intră în plen fără o majoritate demonstrată public

Testul real vine miercuri, la ora 13.00, conform programului afișat de Camera Deputaților.. Pentru învestirea Guvernului sunt necesare 233 de voturi.

Siegfried Mureșan spune că PNL, USR și UDMR îi asigură aproximativ 170 de voturi și că a avut discuții bune cu grupul minorităților naționale. Sorin Grindeanu a declarat însă că, din cele 127-128 de voturi ale PSD, Cabinetul Mureșan „nu va avea niciunul”. AUR a anunțat, de asemenea, că nu va susține Executivul.  

În aceste condiții, premierul desemnat intră la vot fără ca cele 233 de voturi să fi fost demonstrate public.

Chiar Cseke Attila, unul dintre miniștrii care au primit aviz pozitiv, a spus marți că, dacă grupurile parlamentare își păstrează pozițiile anunțate, actualul Cabinet nu poate fi învestit.  

Avizele pozitive din comisii nu schimbă această aritmetică. Un parlamentar poate vota favorabil un candidat la minister și apoi împotriva întregului Cabinet. În plus, componența comisiilor este cu totul diferită de raportul de forțe din plen.

Se vede din aceste voturi o viitoare majoritate?

Audierile nu desenează încă o coaliție gata de instalat. Ele oferă însă câteva indicii despre zonele în care confruntarea dintre partide este mai puțin rigidă.

PSD a făcut deja public faptul că încearcă să strângă o majoritate alternativă. Pe 11 septembrie, Sorin Grindeanu spunea că partidul are protocoale de colaborare cu grupuri parlamentare mai mici și că este „aproape” de majoritatea necesară. Liderul PSD invoca atunci chiar cele 189 de voturi obținute de Guvernul Veștea și vorbea despre cererea UDMR ca orice majoritate viitoare să fie transparentă.  

Din punct de vedere pur aritmetic, precedentul Veștea arată și ce îi lipsește unei asemenea construcții. Formula susținută în iunie de PSD și de o parte a liberalilor s-a oprit la 189 de voturi. Pentru 233 ar fi nevoie de încă 44. Acestea ar trebui căutate în alte grupuri parlamentare, printre neafiliați sau prin atragerea unei formațiuni precum UDMR.

Voturile din audieri arată că PSD a păstrat o atitudine diferită tocmai față de cei trei candidați UDMR și față de Nazare.  

Așadar, fotografia lăsată de cele două zile de audieri este mai complicată decât scorul 8-8. PSD nu a tratat toate propunerile Guvernului Mureșan la fel. AUR, prin boicot, a influențat aritmetica mai multor comisii. Iar rezultatele favorabile obținute de candidați PNL și USR nu pot fi transferate automat în plen.

Audierile nu au conturat o nouă majoritate parlamentară clară, dar au arătat însă unde partidele au lăsat ușile complet închise și unde au ales, pentru moment, să nu le trântească.

0 comentarii Comentarii