Din ce în ce mai multe țări iau măsuri extreme împotriva supraaglomerării turistice

În Japonia, de exemplu, festivalul anual al florilor de cireș din Fujiyoshida, care atrage în mod obișnuit 200.000 de turiști, a fost anulat după ce localnicii s-au plâns de gunoaie, intrarea neautorizată în proprietăți private și deranjarea vieții de zi cu zi.

De altfel, Japonia a primit în 2025 aproape 43 de milioane de vizitatori, un record absolut, în timp ce Europa a găzduit mai mult de jumătate din cele 1,5 miliarde de sosiri internaționale. Proiecțiile arată însă că, până în 2030, numărul călătoriilor va ajunge la 1,8 miliarde, presiunea asupra destinațiilor crescând astfel vertiginos.

În fața acestor provocări, unele țări recurg la măsuri care acum câțiva ani ar fi părut extreme: folosirea inteligenței artificiale pentru controlul mulțimilor, ridicarea de bariere fizice, majorarea tarifelor de intrare pentru turiști sau chiar anularea festivalurilor considerate atracții majore. Scopul nu este de a alunga vizitatorii, ci de a-i răspândi cumva mai bine, de a-i face să se comporte responsabil sau de a-i încuraja să vină în alte perioade ale anului.

Japonia: blocaje și restricții

Anularea festivalului florilor de cireș este doar ultimul exemplu al eforturilor Japoniei de a gestiona supraaglomerarea. În 2024, orașul Fujikawaguchiko a ridicat o barieră fizică la un punct popular de fotografiere a Muntelui Fuji, după ce turiștii au ignorat regulile și urcau pe acoperișuri. În Kyoto, fotografia gheișelor este interzisă, iar unele străduțe din districtul Gion au acces restricționat. Tehnologia a devenit un aliat: aplicația Smart Navi oferă actualizări în timp real despre nivelul de aglomerație, iar Congestion Forecast indică cele mai bune zile și ore pentru vizitare. Inițiative precum Hidden Gems și Hands Free Kyoto ajută la distribuirea vizitatorilor și reduc aglomerația în transportul public. „Nu există o soluție perfectă pentru supraaglomerare, dar vrem să protejăm viața localnicilor și să asigurăm vizitatorilor o experiență confortabilă”, spune Kousaku Ono, manager al diviziei de turism sustenabil din Kyoto.

Statele Unite: taxe pentru vizitatori internaționali

În SUA, abordarea este mai financiară. Cele 433 de parcuri naționale atrag milioane de vizitatori, însă jumătate dintre aceștia se concentrează în 25 de parcuri, provocând supraaglomerare și cozi. În 2026, a fost introdusă o taxă de 100 de dolari pentru vizitatorii internaționali în 11 parcuri populare, inclusiv Yellowstone, Yosemite și Grand Canyon. Deși taxa poate determina unii turiști să aleagă parcuri mai puțin cunoscute, experții avertizează că prețul singur nu rezolvă problema. „Supraaglomerarea este o problemă de sistem, nu doar de tarifare”, spune Dulani Porter, specialist la SPARK, subliniind impactul asupra economiilor locale și a fluxului de vizitatori.

Jamaica: stimulente pentru vizitare în perioade mai puțin aglomerate

Jamaica preferă să stimuleze vizitatorii să vină în extrasezon. În parteneriat cu JetBlue și WeatherPromise, turiștii care rezervă pachete turistice până la sfârșitul lui noiembrie primesc rambursare dacă plouă excesiv, în timp ce pot totuși să participe la activități interioare, precum vizite la Muzeul Bob Marley sau degustări de rom. „Această inițiativă ajută la distribuirea vizitatorilor pe tot parcursul anului și creează o experiență mai bună pentru turiști și comunități locale”, spune Jamie Perry, președinte al Paisly, compania din spatele JetBlue Vacations.

Spania: AI pentru gestionarea mulțimilor

Mallorca, unde protestele împotriva turismului sunt frecvente, folosește inteligența artificială pentru a ghida vizitatorii. Platforma Mallorca PID analizează date în timp real, recomandând cele mai bune ore de vizitare și alternative mai puțin cunoscute, de la meșteșuguri tradiționale la vizite la crame și producători de ulei de măsline. Campania „Ca Nostra” încurajează turiștii să trateze insula ca pe propria casă temporară și să protejeze comunitățile și peisajele locale.

Danemarca: schimbări comportamentale

Copenhaga experimentează stimulente comportamentale prin programul CopenPay. Vizitatorii pot „plăti” pentru experiențe turistice prin acțiuni sustenabile, precum curățarea canalelor sau deplasarea cu bicicleta. Peste 30.000 de turiști au participat deja, iar închirierea bicicletelor a crescut cu 59%. Participanții raportează că obiceiurile adoptate pe durata vizitei – reciclare, mai multă deplasare cu bicicleta – sunt păstrate și acasă, influențând comportamentele turistice la scară largă.

În concluzie, țări din întreaga lume explorează soluții diverse pentru a gestiona supraaglomerarea: de la restricții stricte și taxe, până la stimulente și tehnologie inteligentă. În toate cazurile, scopul este același: să echilibreze nevoile localnicilor, protejând în același timp experiența vizitatorilor și viitorul turismului global.