Dincolo de șezlonguri și mare. Cât costă să construiești un business pe litoralul românesc: „Minimum 100.000 de euro”

Dincolo de șezlonguri și mare. Cât costă să construiești un business pe litoralul românesc: „Minimum 100.000 de euro”
Imagine The Beach Eforie. Sursa: Arhiva
Din exterior, un business pe litoral poate părea simplu: câteva luni de vară, șezlonguri, umbrele, un bar și turiști care vin să se bucure de mare. Din interior însă, lucrurile arată cu totul diferit. Un sezon de două-trei luni poate însemna aproape un an de pregătiri, investiții de zeci sau chiar sute de mii de euro, autorizații, taxe, infrastructură, controale și un risc pe care niciun antreprenor nu îl poate controla: vremea.

Ana Maria Cărăbuș, fondatoarea The Beach Eforie, cunoaște această industrie de zece ani. În urmă cu un an ajunsese chiar să se întrebe dacă mai poate continua. Astăzi vorbește despre un nou început, după relocarea The Beach și asocierea cu brandul Rezident.ro.

Un proiect început din dorința de a oferi „mai mult decât o plajă”

Povestea The Beach Eforie începe în 2017. Până în acest an, proiectul a funcționat într-o altă locație din Eforie. Pentru Ana Maria, 2026 marchează însă momentul în care businessul a ajuns la o nouă etapă de maturitate.

Schimbările de pe litoral, inclusiv cele administrative și legislative, au determinat relocarea. Soluția a venit odată cu un parteneriat cu brandul Rezident, un lanț de camere și apartamente în regim hotelier, cu peste 100 de unități de cazare în portofoliu, predominant pe litoral.  „Am reușit să relocăm locația și să salvăm, practic, acest proiect de suflet pentru mine, The Beach Eforie, care a început din dorința de a crea un loc frumos pentru oameni, un loc frumos pe litoralul românesc, care să ofere oaspeților mai mult decât o plajă”, povestește Ana Maria.

Pentru ea, una dintre cele mai importante confirmări a venit din partea oamenilor care frecventau vechea locație. Comunitatea formată de-a lungul anilor a urmat The Beach și după mutare. „Să ofere liniște, să ofere ideea asta de apartenență”, spune ea despre concept. Noua formulă a adus alături de vechii clienți și oameni care au descoperit recent locul, precum și comunitatea Rezident.

Villa Eforie, Rezident.ro. Sursa: Arhiva

Două-trei luni de sezon, un an de muncă

Unul dintre paradoxurile afacerilor de pe litoral este că, deși veniturile sunt concentrate într-o perioadă foarte scurtă, munca nu începe odată cu venirea turiștilor. Pentru sezonul actual, amenajarea propriu-zisă a început în luna mai. Pregătirile erau însă în desfășurare încă de la sfârșitul anului trecut. „Chiar dacă este un business sezonier, cumva, noi am lucrat tot anul la acest proiect”, explică Ana Maria.

Problema fundamentală rămâne durata redusă a sezonului estival românesc. „Este foarte multă muncă în spate pentru aceste două-trei luni de sezon, pentru că, din păcate, în România sezonul estival este scurt și mi se pare că de la an la an parcă se scurtează din ce în ce mai tare.” Echipa speră să poată prelungi activitatea și în septembrie. Mai ales în anii în care temperaturile permit acest lucru.

160 de locuri și până la 250 de oameni într-o zi aglomerată

În noua formulă, The Beach a pornit sezonul cu o capacitate de aproximativ 160 de locuri în zona amenajată cu șezlonguri și umbrele.

Există însă și o zonă destinată celor care vin cu propriile accesorii de plajă, iar o parte dintre turiști trec doar pentru o cafea, o băutură sau o înghețată. „În zilele pline avem undeva la 200-250 de oameni care ne calcă pragul”, spune Ana Maria. Sectorul de plajă se întinde pe aproximativ 5.500 de metri pătrați. Dimensiunea spațiului poate face însă ca investiția din spatele amenajării să nu fie evidentă pentru turist.

Cât costă să amenajezi o plajă: „Minimum 100.000 de euro”

Întrebată cât ar costa amenajarea unei plaje private de la zero, Ana Maria estimează că investiția minimă pentru o locație cu mai puțin de 200 de locuri ajunge la aproximativ 100.000 de euro. Iar suma nu include toate cheltuielile.

„Dacă ar fi să o luăm de la zero și vorbim doar de investiție, nu și de partea de chirie sau de tot ce înseamnă autorizări (…), cred că undeva la 100.000 de euro pentru o plajă cu mai puțin de 200 de locuri.”

O parte dintre costuri sunt greu de observat de către turist. Brandingul este unul dintre exemple. De la panourile informative și logo până la felul în care sunt servite băuturile, toate elementele au fost gândite ca parte a aceleiași identități. În același timp, amenajarea folosește lemn și materiale naturale, o alegere făcută atât din considerente estetice, cât și din dorința de a integra spațiul în cadrul natural. Materialele vin însă cu un cost semnificativ. „Tot ce înseamnă lemn, material natural, este cu siguranță dublu, chiar triplu”, spune antreprenoarea, care remarcă o creștere foarte mare a prețului lemnului față de momentul în care a intrat în această industrie.

Un weekend pierdut nu mai poate fi recuperat

Există însă un risc pe care nici investițiile, nici experiența nu îl pot elimina: vremea. Vântul puternic și furtunile de nisip pot deteriora dotările și obligă echipa să fie permanent atentă la siguranța turiștilor și a amenajărilor.

Pentru un business cu un sezon atât de scurt, o singură perioadă de vreme nefavorabilă poate conta. „Dacă am pierdut un weekend din mijloc de sezon din cauza că vremea a fost nefavorabilă, practic niciodată nu putem recupera acel weekend în același an.” Este unul dintre motivele pentru care Ana Maria descrie antreprenoriatul într-o formulă pe jumătate serioasă, pe jumătate autoironică: „Antreprenoriatul, oricum, este pentru oameni curajoși și puțin inconștienți.”

Infrastructura pe care turistul nu o vede

O altă provocare este infrastructura. Unele sectoare de plajă de pe litoral nu se află în apropierea rețelelor de apă și canalizare sau a unor faleze care să faciliteze accesul la utilități. „Infrastructura este o chestie care încă lipsește pe niște porțiuni bune din zona litoralului românesc”, spune Ana Maria.

Actuala locație beneficiază de utilitățile necesare, însă, potrivit acesteia, infrastructura din zonă a fost realizată cu implicarea mediului privat. Problemele de acest tip au contribuit, în trecut, la momentul în care s-a gândit să renunțe. „Anul trecut a fost un moment în care am vrut să renunț pentru că deja mă simțeam, când eram singură, copleșită de toate schimbările care s-au întâmplat cu litoralul și toate normele apărute și am simțit pur și simplu că nu mai pot singură.” La acestea s-au adăugat creșterea chiriilor și modificările fiscale.

„Într-o zi frumoasă de plajă, cu soare, nu se văd”

Ana Maria vorbește și despre efectul schimbărilor de TVA și despre presiunea pe care taxele și costurile în creștere o pun asupra operatorilor. Pentru turist, toate acestea rămân în fundal. „Într-o zi de plajă frumoasă, cu soare, nu se văd”, spune ea.

Pentru antreprenor însă, cifrele trebuie să funcționeze. În același timp, The Beach încearcă să păstreze prețurile aliniate pieței fără să renunțe la calitatea produselor și serviciilor. De aici apare și una dintre cele mai dezbătute întrebări ale ultimilor ani. A devenit litoralul românesc prea scump? Ana Maria crede că scumpirile de la mare trebuie privite în contextul creșterii generale a costurilor din România. „Mi se pare că în momentul în care tu investești și te chinui să oferi tot ce înseamnă condiții frumoase, servicii de calitate, produse de calitate, automat trebuie să ceri un preț pentru ele.”

Ea face însă o distincție între investițiile construite pe termen lung și modelul în care un operator încearcă să-și recupereze întreaga investiție într-un singur sezon. Pentru The Beach, spune aceasta, obiectivul nu este recuperarea imediată a banilor. „Cine se gândește că își deschide porțile anul ăsta și tot anul ăsta scoate și investiția clar ori nu are experiență, ori este foarte, foarte visător.”

De la client la comunitate

Ana Maria lucrează în acest domeniu de zece ani. Pentru ea, unul dintre cele mai importante rezultate nu apare însă într-un bilanț financiar.

Sunt oamenii care revin. Unii dintre clienți și-au crescut copiii venind la The Beach, iar multe dintre fețele de pe plajă îi sunt deja familiare. „Mereu când vin la muncă, să zic așa, salut jumătate de plajă”, povestește ea. Relația nu mai este, spune aceasta, una clasică între client și business. „Eu mă consider o gazdă aici.” Aceeași filosofie a încercat să o ducă și în relația cu angajații. Echipa de pe plajă este în mare parte locală, iar mulți dintre cei care lucrează acolo sunt elevi în clase terminale sau studenți care revin în timpul vacanțelor de vară.

O plajă pe care oamenii vin și să citească

The Beach nu încearcă să concureze cu zonele litoralului cunoscute pentru petreceri și viață de noapte. Publicul vizat este diferit. „Ne-am dorit tot timpul ca oaspeții să găsească o atmosferă familiară și fără hărmălaie”, spune Ana Maria.

Familiile și oamenii care caută liniște reprezintă o parte importantă a publicului. O observație făcută de una dintre prietenele sale i-a rămas în minte: aproape de fiecare dată când vine la plajă vede pe cineva citind.

În jurul acestei atmosfere au apărut și alte activități. Există teren de volei, iar pe plajă sunt organizate clase de yoga. Ideea este ca experiența să nu se rezume exclusiv la statul pe șezlong, ci să includă și opțiuni de sport și wellness. „E la fel de frumos ca în Grecia” Comparația cu Grecia apare inevitabil atunci când românii vorbesc despre vacanțele la mare. Ana Maria spune că a auzit chiar de la turiști o replică ce i-a rămas în minte: „Ne-au spus: «Ce bine că sunteți, că e la fel de frumos ca în Grecia și nu mai trebuie să conducem 12 ore ca să ajungem în Grecia».” Pentru Eforie Sud, avantajul pe care îl vede este tocmai atmosfera mai liniștită. „Pentru cei care caută liniște și o plajă aerisită și mai puțină agitație. Eforie Sud nu este recunoscută pentru viață de noapte.”

Majoritatea clienților The Beach sunt români, mulți venind din București, Constanța și localitățile apropiate. Există turiști care revin de două, trei sau chiar patru ori într-un singur sezon. Turiștii străini sunt, în schimb, mai puțini în Eforie, spune Ana Maria, chiar dacă în perioadele în care au loc festivaluri pe litoral se observă o creștere.

După zece ani pe litoral, Ana Maria vede totuși o schimbare

În ciuda problemelor pe care le enumeră, perspectiva ei asupra viitorului litoralului românesc rămâne optimistă. În cei zece ani de când lucrează în turismul din Eforie, spune că a observat apariția tot mai multor locații construite în jurul unui concept și a unor antreprenori dispuși să investească în design, servicii și experiența oferită turistului. Mai mult, vede o schimbare inclusiv în relația dintre antreprenori. „Am observat că este mult mai multă deschidere, de susținere între vecini sau între antreprenori, cel puțin pe zona asta, decât era acum zece ani.”

Pentru The Beach, sezonul 2026 nu este despre recuperarea rapidă a unei investiții. Este despre un proiect crescut cu pasiune timp de aproape un deceniu, care anul acesta și-a găsit un nou început. „Momentan, marele câștig este că am reușit să salvăm acest proiect, să ne unim forțele împreună și să unim cele două comunități, să facem lucruri frumoase la Eforie, la noi acasă până la urmă.”

După un an în care s-a gândit dacă mai poate continua singură, Ana Maria privește acum lucrurile dintr-o perspectivă diferită. The Beach are o casă nouă, un partener și aceeași comunitate care a ales să îl urmeze. Iar pentru un business în care un weekend de ploaie nu mai poate fi recuperat, poate că aceasta este una dintre formele cele mai concrete de profit.

Mai multe informații:
Rezident la Mare – site oficial | Villa Eforie 1 | Villa Eforie 2 & 3
The Beach Eforie – Instagram | Facebook

0 comentarii Comentarii