Europa ar putea accelera ritmul lansărilor în spațiu în următorii ani. Agenția Spațială Europeană (ESA) analizează dacă rachetele Ariane 6 și Vega-C vor putea face față numărului tot mai mare de misiuni.
Problema ar putea deveni evidentă în jurul anului 2030. Cererea pentru lansări este estimată să crească puternic, iar capacitatea planificată ar putea să nu fie suficientă, scrie agenția de presă Reuters.
Directorul general al ESA, Josef Aschbacher, spune că o decizie privind extinderea capacității ar trebui luată în curând. Deocamdată, agenția evaluează necesarul și nu a aprobat un plan concret.
Câte lansări poate face Europa
Arianespace estimează că, începând din 2027, Ariane 6 ar putea efectua între nouă și zece lansări pe an. Acest ritm ar putea deveni insuficient dacă se adaugă noi contracte comerciale. ESA ia în calcul atât propriile misiuni, cât și cererea venită din partea companiilor private. Amazon este deja unul dintre clienții importanți. Compania americană a comandat 18 lansări.
„Desigur, întrebarea este dacă putem satisface toate aceste lansări. Tocmai această evaluare o facem acum”, a declarat Aschbacher. Directorul ESA spune că agenția are deja estimări avansate. Totuși, pentru a răspunde cererii anticipate pentru 2030, Europa ar trebui să își pregătească din timp capacitățile suplimentare.
Europa vrea și acces propriu la orbită
ESA analizează și posibilitatea de a trimite astronauți în spațiu cu rachete europene. Astfel, Europa ar depinde mai puțin de vehiculele americane pentru transportul oamenilor pe orbită.
O asemenea decizie nu ar fi însă una strict tehnică. Oficialii europeni consideră că ar exista și o componentă politică. Inițiativa ar putea majora bugetul ESA cu aproximativ 10%. Valoarea exactă ar depinde de modul în care ar fi finanțat proiectul. Subiectul este așteptat să fie discutat la un summit dedicat spațiului, organizat de Franța săptămâna viitoare.
ESA urmărește fuziunea Airbus, Thales și Leonardo
În paralel cu problema lansărilor, ESA urmărește o schimbare majoră în industria europeană a sateliților. Airbus, Thales și Leonardo au anunțat anul trecut planuri pentru reunirea activităților lor de producție de sateliți. Noua companie este cunoscută deocamdată sub numele de cod „Project Bromo”.
Fuziunea trebuie să primească aprobarea autorităților din domeniul concurenței. ESA nu participă direct la negocieri, însă are o poziție importantă pe această piață. Aproximativ 60% din cheltuielile sectorului public european pentru sateliți sunt realizate prin ESA.
Josef Aschbacher nu a spus dacă susține fuziunea. El consideră că decizia aparține companiilor implicate și Comisiei Europene.
Agenția poate interveni prin politica industrială
Chiar dacă nu decide asupra fuziunii, ESA are instrumente prin care poate influența evoluția industriei.
„Ceea ce spun este că ESA poate folosi instrumentele pe care le avem, inclusiv politica industrială, pentru a ne asigura că ecosistemul spațial european va continua să prospere”, a declarat Aschbacher. Una dintre preocupări este protejarea lanțului de aprovizionare. Fuziunea ar putea schimba raportul de forțe dintre marile companii și ceilalți producători europeni.
Compania germană OHB ar urma să fie principalul competitor european al noului grup.
Europa încearcă să țină pasul cu Starlink
Airbus și partenerii săi susțin că efectele fuziunii asupra concurenței ar trebui analizate la nivel global. Companiile invocă necesitatea de a putea concura cu rivalii internaționali. Printre aceștia se află Starlink, compania controlată de Elon Musk.
Astfel, Europa se află în fața a două provocări în același timp. Pe de o parte, trebuie să își mărească ritmul lansărilor pentru a răspunde cererii. Pe de altă parte, încearcă să își reorganizeze industria spațială fără să elimine concurența de pe piața europeană.