La rândul său, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a afirmat că Alianța trebuie să dispună de toate capacitățile necesare pentru a face față unor astfel de amenințări.
Von der Leyen: Europa se confruntă cu o nouă escaladare
Ursula von der Leyen a declarat miercuri că incidente precum cel provocat de dronele rusești în Germania au devenit „noua normalitate”. Potrivit șefei Comisiei Europene, acest caz reprezintă o nouă escaladare a activităților Rusiei pe teritoriul Uniunii Europene.
„Leipzig marchează o nouă escaladare pe teritoriul Uniunii Europene, atribuită direct Rusiei. Însă incidentul face parte dintr-un tipar mai larg de acțiuni tot mai periculoase”, a spus von der Leyen. Declarațiile au fost făcute într-o conferință de presă susținută la Bruxelles alături de Mark Rutte. Ea a avertizat că, dacă atacul ar fi fost dus la capăt, consecințele ar fi putut fi extrem de grave, notează EuroNews.
„Acest lucru ar fi provocat pagube uriașe și, posibil, chiar pierderi de vieți omenești”, a spus președinta Comisiei Europene.
UE pregătește un răspuns mai rapid la amenințările Rusiei
Von der Leyen a afirmat că europenii trebuie să accepte realitatea noilor amenințări. Ea a susținut că UE trebuie să reacționeze „mai rapid și mai eficient” la ceea ce a numit lipsa de responsabilitate a Rusiei.
Președinta Comisiei Europene a precizat că UE dispune deja de „echipe de răspuns rapid”. Acestea pot interveni în cazul unor astfel de atacuri. În același timp, Uniunea este pregătită să introducă noi sancțiuni împotriva Rusiei. Miniștrii de Externe ai statelor membre s-au întâlnit în Irlanda pentru a discuta noi măsuri și posibile includeri pe lista sancțiunilor.
Von der Leyen a atras atenția că infrastructura folosită zilnic de europeni trebuie privită și protejată. Este posibilitatea ca tocmai aceasta să se afle în prima linie a atacurilor. Ea a spus că Europa a intrat într-o „nouă eră a securității europene”.
Mark Rutte: Rusia devine tot mai imprevizibilă
Mark Rutte a susținut la rândul său că Rusia a devenit „din ce în ce mai lipsită de scrupule”. El a legat această evoluție de continuarea invaziei pe scară largă a Ucrainei. Potrivit secretarului general al NATO, amenințarea nu mai vizează doar Ucraina. Ea se extinde și asupra teritoriului european și al statelor membre NATO.
„Pericolul pe care îl reprezintă Rusia este clar”, a declarat Rutte.
El a transmis și un mesaj de unitate. Rutte a spus că, dacă Rusia speră că recentele amenințări vor diviza Europa și NATO sau vor determina statele occidentale să renunțe la sprijinul pentru Ucraina, se înșală. „Unitatea noastră rămâne neclintită”, a afirmat secretarul general al NATO.
Germania acuză oficial Rusia în cazul dronei, iar Moscova acuză Berlinul de escaladare
Întâlnirea dintre von der Leyen și Rutte a avut loc la Bruxelles. Aceasta a avut loc la o zi după ce Guvernul german a acuzat oficial Rusia în legătură cu o dronă încărcată cu explozibili. Aparatul a fost descoperit la începutul lunii august pe un aeroport din estul Germaniei.
Kremlinul a respins acuzațiile și neagă orice implicare în incident. La rândul său, ministrul adjunct de Externe al Rusiei, Alexander Grușko, a acuzat Germania că a ales „calea escaladării”.
Oficialul rus i-a criticat și pe liderii europeni. El i-a acuzat că susțin ceea ce Moscova numește „terorism” ucrainean. Germania acuză oficial Rusia pentru incidentul de la Leipzig
Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a declarat marți că autoritățile cunosc metodele folosite în operațiunea de sabotaj cu drona din 4 august. Potrivit oficialului german, aceste metode au mai fost utilizate de Rusia în alte operațiuni hibride și în contextul războiului din Ucraina. Guvernul de la Berlin a ajuns, în urma anchetei, la concluzia că Rusia se află în spatele atacului hibrid produs la Leipzig pe 4 august.
Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a afirmat că acțiunile Moscovei fac parte dintr-o serie mai amplă de tentative de destabilizare a Europei. El a menționat campanii de dezinformare, amenințări, acte de sabotaj și agresiuni.
Berlinul ia măsuri împotriva reprezentanțelor Rusiei
După finalizarea anchetei, Germania a decis închiderea consulatului rus din Bonn. Autoritățile germane au renunțat și la acordul care permitea funcționarea Casei Ruse din Berlin. Kremlinul a condamnat măsurile și a anunțat că va răspunde acestor decizii.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că a discutat cu cancelarul german Friedrich Merz despre incident. Zelenski a transmis că Ucraina este pregătită să ofere sprijin Germaniei. Ajutorul ar putea consta în expertiză, experiență sau alte forme de asistență de care Berlinul ar avea nevoie.
Liderul de la Kiev a calificat incidentul drept o nouă escaladare din partea Rusiei. El a salutat, totodată, reacția autorităților germane.
Kaja Kallas: Incidentul are caracteristicile unui „terorism sponsorizat de stat”
Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a mers și mai departe în evaluarea incidentului. Ea a declarat miercuri că sabotajul cu drona de la Leipzig are „toate caracteristicile terorismului sponsorizat de stat”. Kallas a atribuit, la rândul său, incidentul Rusiei. Oficialul european a declarat că principala întrebare este cum ar trebui să răspundă UE.
Kallas a precizat că ambasadorii Rusiei au fost deja convocați de instituțiile europene. Mai multe state membre au luat aceeași măsură. În acest context, Uniunea Europeană analizează noi sancțiuni.
Kallas a anunțat că aproximativ 1.600 de persoane și entități care sprijină complexul militar al Rusiei au fost incluse într-o propunere pentru o nouă listă de sancțiuni. Ea a precizat că numărul ar putea crește.
Măsurile sunt legate în principal de invazia pe scară largă a Ucrainei. Kallas a subliniat însă că nicio decizie finală nu urma să fie luată miercuri, deoarece reuniunea miniștrilor de Externe era una informală.
UE pregătește al 22-lea pachet de sancțiuni
Cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei a fost adoptat la sfârșitul lunii iulie.
Măsurile au vizat persoane și companii implicate în industria militară rusă. Printre acestea s-au numărat și producători de drone cu rază lungă de acțiune, precum modelul Garpiya.
În paralel, ambasadorii statelor UE discută și posibilitatea introducerii pe lista de sancțiuni a 27 de persoane și entități ruse. Acestea sunt acuzate de implicare în deportarea forțată și îndoctrinarea copiilor ucraineni.
