Cât costă viața în România în 2026: analiză completă

La începutul lunii, când intră salariul, ai impresia că ai din nou loc să respiri. Plătești facturile, faci primele cumpărături și îți spui că, dacă ești atent, ar trebui să ajungă până la următorul salariu. Apoi încep să se adune cheltuielile. O pâine cumpărată aproape zilnic, fructele luate de câteva ori pe săptămână, o factură, un drum cu mașina, un produs pentru casă pe care nu îl aveai pe listă. Nimic nu pare să coste enorm luat separat. Împreună, însă, încep să se simtă.

În 2026, calculele acestea au devenit mai apăsătoare pentru tot mai mulți oameni. Prețurile s-au schimbat, iar ceea ce costa o anumită sumă cu câteva luni în urmă poate avea acum un alt preț. Bugetul care părea suficient trebuie refăcut, uneori chiar înainte ca luna să se termine.

Atunci apar și alegerile. Uneori, anumite obiceiuri de consum dispar pur și simplu din buget. Alteori, oamenii încearcă să le păstreze, dar le înlocuiesc cu variante mai ieftine. O cafea băută în oraș devine o cafea făcută acasă, restaurantul este înlocuit cu mâncare pregătită din supermarket sau cu mâncare gătită acasă, iar marca preferată poate fi schimbată cu una mai ieftină.

Nu toți pornesc însă de la aceeași situație. Un proprietar fără credit are alte cheltuieli decât un chiriaș. O persoană singură are un alt buget decât o familie cu doi copii. Cine gătește acasă aproape în fiecare zi cumpără altfel decât cine mănâncă frecvent în oraș. Iar două persoane cu același venit pot avea, la sfârșitul lunii, sume foarte diferite rămase în cont.

De aceea, nu există o singură cifră care să spună cât costă viața în România. Există facturi, cumpărături, drumuri, medicamente, chirii sau rate, mese, reparații și toate celelalte cheltuieli care se adună într-o lună.

Casa vine cu propriile cheltuieli

La prima vedere, întreținerea pare o cheltuială simplă. Vine o dată pe lună, o plătești și mergi mai departe. Numai că suma de pe listă nu este aceeași în fiecare lună. Într-un apartament cu două camere, pentru două persoane, poți avea câteva sute de lei într-o perioadă caldă și aproape 1.000 de lei atunci când începe încălzirea.

În București și în alte orașe mari, diferența se vede cel mai bine iarna. Putem estima pentru un apartament cu două camere și două persoane între 750 și 900 de lei pe lună în sezonul rece, în funcție de oraș. Pentru București, un apartament cu trei camere în care locuiesc trei persoane ajunge la aproximativ 1.200 de lei pe lună sau mai mult. Calculul include încălzirea, apa, gunoiul și cheltuielile comune.

Vara, situația arată cu totul altfel. Pentru apartamente cu două camere și două persoane apar diferențe importante între lunile calde și cele reci. În unele cazuri, întreținerea poate fi în jur de 300 de lei vara, pentru ca iarna să urce spre 900 de lei. Alte gospodării pot ajunge la 700–900 de lei, în funcție de sistemul de încălzire și de consum.

Asta înseamnă că, pentru o locuință medie, putem lua ca reper o cheltuială administrativă de aproximativ 400–600 de lei într-o lună de vară. În sezonul rece, suma poate urca spre 800–1.000 de lei sau chiar mai mult. Nu este o factură standard, ci o estimare realistă.

Energia

Și întreținerea nu este singura plată. Energia electrică vine separat, iar factura poate varia mult în funcție de consum. Pentru un apartament cu un consum redus, de aproximativ 100 kWh pe lună, putem lua ca reper o factură de aproximativ 150 de lei. La 150–200 kWh, suma poate ajunge în jur de 200–300 de lei. Într-o locuință cu un consum mai mare, poate trece de 400 de lei pe lună.

La gaze, diferența dintre vară și iarnă poate fi și mai vizibilă pentru locuințele cu centrală proprie. În lunile calde, consumul pentru apă caldă și gătit este redus și poate însemna aproximativ 50 de lei pe lună. Când centrala începe să încălzească locuința, factura crește considerabil și poate ajunge la 200–600 de lei, în funcție de suprafață, temperatură și consum. În cazul apartamentelor racordate la încălzirea centralizată, costul încălzirii apare în întreținere și ridică semnificativ suma plătită în lunile reci.

Abonamentele lunare

Mai rămân internetul și telefonia. Un abonament de internet poate fi estimat la aproximativ 50 de lei pe lună. Pentru telefon putem lua în calcul până la 50 de lei pentru un abonament. Împreună, cele două servicii mai adaugă aproximativ 100 de lei în fiecare lună. Televiziunea mai adaugă, în funcție de abonament și pachetul ales, aproximativ 50 de lei pe lună.

Dacă punem toate aceste cheltuieli una lângă alta, locuința poate însemna, fără chirie sau rată, aproximativ 700–900 de lei într-o lună de vară pentru o gospodărie cu un consum mediu. În lunile reci, suma poate urca spre 1.000–1.400 de lei, mai ales în locuințele în care încălzirea cântărește mult în factura lunară.

Până la urmă, doar ca să locuiești într-o casă, să ai lumină, apă, căldură și internet, se adună în fiecare lună câteva sute de lei bune. Iar acestea sunt doar cheltuielile de bază, înainte să înceapă restul vieții.

Când chiria sau rata intră în buget

Chiria sau rata la bancă se adaugă peste cheltuielile administrative ale locuinței. Întreținerea, electricitatea, gazele, internetul și telefonul trebuie plătite în continuare, indiferent dacă apartamentul este închiriat sau cumpărat prin credit.

Pentru o garsonieră, putem lua ca reper o chirie de aproximativ 1.500 de lei pe lună într-o zonă mai accesibilă din București. Într-o zonă premium, suma poate ajunge la aproximativ 2.500 de lei.

La un apartament cu două camere, chiria estimată pornește de la aproximativ 2.000 de lei pe lună în zonele mai accesibile și poate ajunge la aproximativ 3.100 de lei în zonele premium.

Pentru trei camere, putem lua ca reper aproximativ 2.500 de lei pe lună într-o zonă mai accesibilă și aproximativ 4.400 de lei într-o zonă premium.

Creditul la bancă

La credit, calculul este diferit. Rata depinde de valoarea locuinței, avans, suma împrumutată, perioada creditului și dobândă. Pentru București, un reper realist pentru 2026 este o rată de aproximativ 2.600 de lei pe lună pentru un credit ipotecar obișnuit. Valoarea poate fi mai mică pentru un împrumut redus și poate crește pentru o locuință mai scumpă sau pentru un avans mai mic.

La o rată de aproximativ 2.600 de lei pe lună, plata anuală ajunge la peste 31.000 de lei. De aceea, o rată care pare suportabilă într-o singură lună trebuie privită și ca o obligație care se întinde pe zeci de ani.

Pentru cei care au credite cu dobândă variabilă, există și posibilitatea ca rata să se schimbe în timp. Evoluția indicatorului de referință și condițiile contractului pot face ca suma plătită lunar să nu rămână aceeași până la finalul creditului.

Dacă punem lucrurile în perspectivă, pentru un chiriaș, locuința poate însemna de la aproximativ 1.500 de lei pe lună pentru o garsonieră într-o zonă accesibilă până la peste 4.000 de lei pentru un apartament mai mare într-o zonă premium. Pentru proprietarul care cumpără prin credit, o rată de aproximativ 2.600 de lei pe lună poate reprezenta un reper pentru un împrumut obișnuit.

Înainte ca luna să înceapă cu adevărat, o parte importantă din venit poate fi deja destinată casei. Abia după chirie sau rată și după cheltuielile administrative rămân banii pentru mâncare, transport, sănătate și toate celelalte lucruri care intră în bugetul unei luni.

Mâncarea, cheltuiala care revine mereu

După casă, mâncarea este una dintre cheltuielile care se repetă cel mai des. Nu există însă o sumă fixă pe care o cheltuie fiecare român într-o lună. Un om care gătește aproape zilnic poate avea un buget foarte diferit de cineva care cumpără mâncare gata preparată.

Pentru o persoană singură, putem estima un buget minim de aproximativ 1.200 de lei pe lună pentru alimente. Este o sumă care presupune că majoritatea meselor sunt pregătite acasă și că nu includem aici ieșirile la restaurant sau comenzile de mâncare.

Un astfel de buget trebuie să acopere alimentele de bază: pâine, lactate, ouă, carne, pește, legume, zarzavat, fructe, cartofi, orez, paste, ulei, făină, zahăr, sare și alte produse folosite în mod obișnuit la gătit. Intră și produsele care apar mai des pe lista de cumpărături, cum sunt fructele și legumele proaspete.

Pentru două persoane, costul alimentelor poate ajunge la aproximativ 2.000–2.500 de lei pe lună. Pentru o familie formată din doi adulți și un copil, putem estima aproximativ 2.800–3.500 de lei pe lună pentru alimente. La patru persoane, dintre care doi adulți și doi copii, suma poate ajunge la aproximativ 3.500–4.000 de lei sau chiar mai mult. Pe măsură ce familia crește, se schimbă nu doar cantitatea cumpărată, ci și structura coșului: apar mai multe lactate, fructe, gustări și produse potrivite pentru copii.

Pentru cei care ies la restaurant, bugetul pentru mâncare crește considerabil. În 2026, o persoană plătește cel puțin 150 de lei pentru o masă care include un fel principal, un desert și băuturi.

O ieșire pe săptămână înseamnă aproximativ 600 de lei pe lună pentru o singură persoană. Pentru un cuplu, aceeași frecvență poate duce la aproximativ 1.200 de lei pe lună. Acești bani se adaugă la alimentele cumpărate pentru acasă.

Igiena și lucrurile mici care se adună

Nu termini șamponul în fiecare săptămână. Nici detergentul nu se cumpără în fiecare lună. Pasta de dinți poate să mai reziste câteva zile după ce crezi că nu mai ai nimic în tub. Totuși, dacă te uiți la toate produsele care trec prin baie și bucătărie într-un an, suma începe să arate cu totul altfel.

În această categorie intră șamponul, gelul de duș, pasta de dinți, deodorantul, hârtia igienică, detergentul de rufe, balsamul și detergentul de vase. Sunt produse obișnuite, pe care rareori le trecem într-un buget lunar, tocmai pentru că nu le cumpărăm pe toate în aceeași zi.

Pentru 2026, putem estima costul produselor de igienă de bază la aproximativ 150–350 de lei pe lună pentru o persoană. Ca reper pentru calculele noastre, putem lua o medie de aproximativ 250 de lei pe lună.

Suma diferă în funcție de produsele alese, de cât de des sunt folosite și de preferințele fiecăruia. Un șampon mai scump, un detergent premium sau produse de îngrijire cumpărate mai des pot ridica rapid totalul. În schimb, cine urmărește reducerile și alege variante mai accesibile poate rămâne sub acest reper.

Pentru două persoane, putem estima aproximativ 400–500 de lei pe lună. În cazul unei familii cu un copil, suma poate ajunge la aproximativ 500–600 de lei, iar pentru doi adulți și doi copii, la aproximativ 600–700 de lei pe lună.

Și aici există un mic paradox al bugetului: produsele nu se termină toate în același timp, dar cheltuiala nu dispare. Când se termină detergentul, mai apare o pastă de dinți, apoi hârtia igienică, șamponul sau detergentul de vase. Cumpărăturile sunt mici și răspândite pe parcursul lunii, însă totalul lor se adună.

Drumul de acasă la muncă și înapoi

Transportul este una dintre cheltuielile care diferă cel mai mult de la o persoană la alta. Un abonament de transport în comun are un cost relativ ușor de anticipat. În schimb, mașina personală sau folosirea frecventă a taxiului și a serviciilor de ride-sharing pot ridica mult bugetul lunar.

În București, un abonament lunar pentru transportul de suprafață costă aproximativ 100 de lei, iar o călătorie simplă de 90 de minute costă 5 lei. Abonamentul lunar pentru metrou ajunge la aproximativ 140 de lei, iar o călătorie costă 7 lei.

Cei care folosesc atât transportul de suprafață, cât și metroul pot opta pentru abonamentul integrat, care ajunge la aproximativ 160 de lei pe lună. Pentru deplasările zilnice la serviciu sau la școală, suma este ușor de prevăzut în buget și rămâne una dintre cele mai accesibile variante de transport din oraș.

Autoturismul propriu

Mașina oferă mai multă libertate, dar vine cu mult mai multe cheltuieli decât carburantul. Prețul mediu pentru benzina standard este de aproximativ 9,50 lei pe litru, iar motorina ajunge la aproximativ 10 lei pe litru.

La o navetă zilnică de aproximativ 20 de kilometri în oraș, cu un consum mediu de 8 litri la 100 de kilometri, carburantul poate însemna aproximativ 350–450 de lei pe lună. La această sumă se adaugă parcarea, RCA, rovinieta, reviziile și uzura. Transformate într-o medie lunară, aceste costuri mai înseamnă aproximativ 300–500 de lei.

Costul real al mașinii ajunge astfel la aproximativ 650–950 de lei pe lună, fără ratele pentru mașină și fără reparațiile importante care pot apărea ocazional. Iar o singură defecțiune serioasă poate schimba radical bugetul unei luni.

Taxiurile

Taxiurile și serviciile de ride-sharing sunt utile pentru drumurile ocazionale, dar lucrurile se schimbă atunci când devin o parte obișnuită a deplasărilor zilnice. O cursă de aproximativ 5–7 kilometri în oraș poate costa între 25 și 50 de lei, în funcție de oră, trafic și cerere. Folosite zilnic pentru drumul dus-întors la serviciu, aceste curse pot duce la un cost lunar de aproximativ 1.200–1.500 de lei.

Pentru drumurile ocazionale, cheltuiala este evident mai mică. Când însă taxiul sau ride-sharing-ul devin principalul mijloc de transport, câteva curse care par neînsemnate separat ajung să ocupe o parte importantă din bugetul lunar.

Sănătatea nu așteaptă luna potrivită

Există luni în care nu dai niciun leu pe sănătate. Nu cumperi medicamente, nu faci analize și nu ajungi la medic. Apoi poate apărea o durere de măsea, o consultație, câteva analize sau un tratament, iar bugetul lunii se schimbă dintr-odată.

De aceea, sănătatea este greu de pus într-o sumă fixă. Nu cheltuim neapărat bani în fiecare lună, dar avem nevoie să îi avem atunci când apare o problemă. Pentru un calcul realist, este mai util să privim aceste costuri ca pe niște cheltuieli care apar periodic.

În această categorie intră medicamentele, consultațiile la specialiști, analizele, investigațiile, ochelarii, tratamentele stomatologice și alte servicii medicale care nu sunt acoperite integral de Casa Națională de Sănătate.

Pentru o persoană care nu are probleme medicale importante, putem lua ca reper aproximativ 100–200 de lei pe lună pentru cheltuieli medicale curente. În unele luni, suma poate fi zero. În altele, o consultație sau un set de analize poate ridica mult cheltuiala.

La familii, suma crește odată cu numărul de persoane. Pentru doi adulți putem estima aproximativ 200–300 de lei pe lună, iar pentru o familie cu copii poate ajunge la 300–500 de lei, în funcție de necesități.

Stomatologia este una dintre cheltuielile care pot da peste cap orice estimare. O consultație, o igienizare sau un tratament poate costa cât bugetul medical al unei luni întregi. Același lucru se poate întâmpla în cazul ochelarilor, analizelor sau unor investigații care apar din când în când.

Sănătatea are, așadar, un comportament ciudat în buget. Poate să nu ceară nimic luni întregi, iar apoi să aibă nevoie de câteva sute de lei într-o singură zi. Tocmai de aceea, chiar și atunci când nu există o cheltuială medicală în fiecare lună, categoria trebuie să-și păstreze locul în calculul unei luni obișnuite.

Hainele care nu se cumpără în fiecare lună

Hainele au un avantaj pe care mâncarea nu îl are: poți trece o lună întreagă fără să cumperi nimic. Apoi vine schimbarea de sezon, se strică o pereche de pantofi, ai nevoie de o geacă sau, în cazul copiilor, hainele pur și simplu nu mai vin. De aceea, nu are prea mult sens să calculăm această cheltuială după cumpărăturile dintr-o singură lună.

În medie, o gospodărie din România poate aloca între 150 și peste 800 de lei pe lună pentru îmbrăcăminte și încălțăminte, în funcție de numărul de persoane și de nivelul de consum.

Pentru o persoană singură, putem lua ca reper aproximativ 350 de lei pe lună. Suma poate acoperi cumpărături obișnuite pentru garderobă și încălțăminte, fără haine de designer sau sesiuni frecvente de shopping.

Pentru două persoane, bugetul poate ajunge la aproximativ 600–700 de lei pe lună. Nu înseamnă că în fiecare lună se cumpără haine, ci că suma reprezintă o medie calculată pe parcursul anului.

În cazul unei familii, lucrurile se schimbă mai ales din cauza copiilor. Hainele rămân mici, încălțămintea trebuie înlocuită, iar schimbarea anotimpului poate însemna o listă întreagă de cumpărături. Pentru doi adulți și un copil, putem lua ca reper aproximativ 1.000 de lei pe lună, iar pentru doi adulți și doi copii, aproximativ 1.200 de lei.

Aceste sume reprezintă un nivel mediu de consum și pot fi mai mici sau mai mari. Cine cumpără în principal la reduceri, din magazine mai ieftine sau second-hand poate cheltui mai puțin. În schimb, hainele de brand, încălțămintea premium sau echipamentele sportive pot ridica rapid bugetul.

Important este că, spre deosebire de mâncare sau transport, banii pentru haine nu pleacă neapărat din portofel în fiecare lună. Însă, atunci când împărțim cheltuielile unui an la 12 luni, ele trebuie să apară undeva în calculul unei gospodării.

Banii pentru timpul liber

Timpul liber pare, la prima vedere, categoria din care poți tăia cel mai ușor. Totuși, câteva ieșiri, un abonament de streaming, o carte sau un bilet la un spectacol pot adăuga câteva sute de lei într-o lună.

În această categorie intră cinematograful, teatrul, concertele, cărțile, abonamentele de streaming, hobby-urile și ieșirile care nu țin de mesele la restaurant. În 2026, un bilet la cinema poate porni de la aproximativ 20–30 de lei, în timp ce la teatru prețurile pornesc, în multe cazuri, de la aproximativ 60 de lei.

Un abonament de streaming pare o cheltuială mică atunci când îl privești separat. Problema apare când se adună mai multe: filme, muzică, aplicații, servicii online. Fiecare poate însemna câteva zeci de lei, dar împreună pot ajunge la o sumă pe care nu o mai simți ca fiind deloc mică.

Pentru o persoană singură, putem lua ca reper aproximativ 300–400 de lei pe lună pentru timpul liber. Suma poate acoperi câteva ieșiri, un abonament sau două și mici cheltuieli pentru cărți, cinema ori alte activități.

Pentru două persoane, bugetul poate ajunge la aproximativ 500–700 de lei pe lună. În cazul unei familii, suma depinde foarte mult de vârsta copiilor și de activitățile alese. Pentru doi adulți și un copil, putem estima aproximativ 700–900 de lei, iar pentru doi adulți și doi copii, aproximativ 900–1.200 de lei pe lună.

Nu este însă o sumă pe care toată lumea o cheltuie obligatoriu. Cine preferă plimbările, activitățile gratuite sau serile acasă poate rămâne mult sub aceste valori. În schimb, câteva concerte, bilete la spectacole, hobby-uri sau ieșiri mai scumpe pot ridica rapid bugetul.

Cheltuielile neprevăzute

Bugetul unei luni poate părea perfect calculat până când se strică ceva. Mașina are nevoie de o reparație, se defectează un electrocasnic, apare o problemă în casă sau trebuie plătită o cheltuială care nu era în plan. Dintr-odată, banii calculați pentru restul lunii trebuie împărțiți altfel.

Cheltuielile neprevăzute sunt greu de pus într-o sumă exactă. Nu apar în fiecare lună și nici nu au aceeași valoare. Uneori este vorba despre câteva zeci de lei, alteori despre câteva sute sau chiar mii de lei.

Un robinet care curge poate însemna o cheltuială mică. Un frigider care se strică înseamnă cu totul altceva. La fel se întâmplă cu mașina. O lună poate trece fără nicio problemă, iar în următoarea poate fi nevoie de o reparație costisitoare.

De aceea, într-un buget realist ar trebui să existe și bani pentru astfel de situații. Pentru o persoană singură, putem lua ca reper aproximativ 200–300 de lei pe lună puși deoparte pentru cheltuieli neprevăzute. Pentru două persoane, suma poate ajunge la 300–500 de lei, iar pentru o familie, la aproximativ 500–700 de lei pe lună.

Nu înseamnă că acești bani vor fi cheltuiți în fiecare lună. În lunile liniștite, pot rămâne deoparte și pot forma o rezervă pentru momentul în care apare o cheltuială mai mare.

Este poate cea mai puțin vizibilă categorie dintr-un buget. Nu cumperi nimic cu banii respectivi și nu primești nimic în schimbul lor. Dar atunci când frigiderul se oprește, mașina nu mai pornește sau apare o reparație urgentă, diferența dintre a avea o rezervă și a nu avea una poate deveni foarte clară.

Nota de plată pentru o lună obișnuită

Până aici am luat fiecare cheltuială separat. Am văzut cât poate costa mâncarea, cât se duce pe igienă, transport, sănătate, haine sau timpul liber. Când le pui însă pe toate în aceeași lună, suma începe să arate altfel.

Pentru a avea un reper cât mai realist, calculul de mai jos este făcut pentru lunile de vară. Nu include chiria, rata la bancă sau costurile unei mașini personale. La locuință sunt incluse cheltuielile administrative, electricitatea, internetul, telefonul și televiziunea.

Cheltuieli lunare	1 persoană	2 persoane	2 adulți + 1 copil	2 adulți + 2 copii
Locuință și cheltuieli administrative	800 lei	900–1.000 lei	1.100–1.200 lei	1.300–1.400 lei
Mâncare	1.200–1.400 lei	2.000–2.500 lei	2.800–3.500 lei	3.500–4.000+ lei
Igienă	250 lei	400–500 lei	500–600 lei	600–700 lei
Transport public	160 lei	320 lei	480 lei	640 lei
Sănătate	100–200 lei	200–300 lei	300–500 lei	300–500 lei
Haine și încălțăminte	350 lei	600–700 lei	1.000 lei	1.200 lei
Timp liber	300–400 lei	500–700 lei	700–900 lei	900–1.200 lei
Cheltuieli neprevăzute	200–300 lei	300–500 lei	500–700 lei	500–700 lei
Total estimat vara	3.360–4.010 lei	5.220–6.520 lei	7.380–9.300 lei	8.440–10.340+ lei

Aceste valori nu înseamnă că aceeași sumă este cheltuită în fiecare lună. Hainele, sănătatea și cheltuielile neprevăzute au fost transformate în medii lunare tocmai pentru că apar neregulat. Într-o lună poți să nu ai aproape nicio cheltuială într-una dintre aceste categorii, iar în alta să apară mai multe deodată.

Ce se întâmplă când apare chiria sau rata

Până aici am calculat cât costă viața de zi cu zi într-o locuință fără chirie sau credit. Pentru un chiriaș sau pentru proprietarul care își plătește apartamentul prin bancă, suma crește imediat.

Chiria și rata nu înlocuiesc facturile și întreținerea. Ele se adaugă peste cheltuielile deja calculate. Un chiriaș continuă să plătească electricitatea, gazele, internetul, telefonul și întreținerea, la fel ca proprietarul unui apartament.

Pentru locuințele accesibile, putem lua ca repere o chirie de aproximativ 1.500 de lei pentru o garsonieră, 2.000 de lei pentru un apartament cu două camere și 2.500 de lei pentru unul cu trei camere.

În cazul creditelor, rata depinde de valoarea locuinței, avans, suma împrumutată, perioada și dobânda. Pentru calculele noastre, folosim aproximativ 1.900 de lei pentru o garsonieră, 2.600 de lei pentru două camere și 3.100 de lei pentru trei camere, ca repere pentru locuințe accesibile.

Situația	Total cheltuieli de bază	Chirie / rată	Total lunar
1 persoană – garsonieră în chirie	3.360–4.010 lei	1.500 lei	4.860–5.510 lei
2 persoane – 2 camere în chirie	5.220–6.520 lei	2.000 lei	7.220–8.520 lei
2 adulți + 1 copil – 3 camere în chirie	7.380–9.300 lei	2.500 lei	9.880–11.800 lei
2 adulți + 2 copii – 3 camere în chirie	8.440–10.340+ lei	2.500 lei	10.940–12.840+ lei
1 persoană – garsonieră cu rată	3.360–4.010 lei	1.900 lei	5.260–5.910 lei
2 persoane – 2 camere cu rată	5.220–6.520 lei	2.600 lei	7.820–9.120 lei
2 adulți + 1 copil – 3 camere cu rată	7.380–9.300 lei	3.100 lei	10.480–12.400 lei
2 adulți + 2 copii – 3 camere cu rată	8.440–10.340+ lei	3.100 lei	11.540–13.440+ lei

Diferența se vede imediat. Pentru o persoană singură, o lună care costă aproximativ 3.400–4.000 de lei fără chirie sau rată ajunge la aproximativ 4.900–5.500 de lei dacă adăugăm o chirie de 1.500 de lei. Cu o rată de aproximativ 1.900 de lei, totalul ajunge la aproximativ 5.300–5.900 de lei.

În cazul unei familii cu doi adulți și doi copii, cheltuielile de bază pot ajunge la peste 10.000 de lei în lunile cu consum mai ridicat. Adăugarea unei chirii sau a unei rate împinge necesarul lunar spre 11.000–13.500 de lei.

Costuri pentru viața de zi cu zi

Este important de precizat ce nu intră în aceste calcule. Totalurile sunt construite pentru viața de zi cu zi. Nu am adăugat costurile unor produse, precum țigările sau alcoolul, pentru că acestea diferă foarte mult de la o persoană la alta. De asemenea, nu am introdus cumpărăturile ocazionale pentru casă, cum ar fi farfurii, lenjerii, prosoape, perdele, covoare, obiecte de bucătărie sau alte lucruri care trebuie înlocuite ori cumpărate din când în când.

În același calcul nu intră impozitele și taxele anuale pentru locuință sau mașină. Acestea nu sunt cheltuieli lunare propriu-zise și pot varia în funcție de proprietate și de autoturism. Nici vacanțele, cadourile, evenimentele importante din viața unui om, precum nunți sau botezuri, nu fac parte din calculul nostru. Cu alte cuvinte, sumele reprezintă un reper pentru cât costă o lună obișnuită de viață, fără abateri importante de la cheltuielile curente.

Tocmai de aceea, aceste calcule trebuie privite ca un punct de plecare pentru costul vieții, nu ca o limită a banilor pe care îi poate cheltui o gospodărie într-o lună.