Cum îți afectează dobânzile bugetul. Cum faci loc ratei printre toate cheltuielile lunii

Cu ani în urmă, o familie care voia să cumpere o casă începea cu un caiet. Pe prima pagină era trecută suma de care avea nevoie. Pe următoarele, apăreau salariile, cheltuielile și banii puși deoparte la sfârșitul fiecărei luni. Uneori treceau ani până când planul putea deveni realitate.

Apoi a apărut o altă posibilitate. Pentru familia aceea, anii de așteptare dispăruseră. Casa nu mai era un plan, ci locul în care se mutaseră. Copilul avea camera lui, în bucătărie apăruseră deja lucrurile cumpărate după mutare, iar pe frigider era prinsă lista cu cheltuielile lunii.

În fiecare sfârșit de lună, înainte să se gândească la ce mai pot cumpăra, făceau același lucru: puneau deoparte banii pentru ceea ce trebuia plătit. Uneori era ușor. Alteori apărea o reparație la mașină, o factură mai mare sau o cheltuială pe care nu o prevăzuseră. Casa era deja a lor, dar plata ei avea să continue ani buni. Iar odată cu trecerea timpului, cifrele din contract începeau să capete o altă greutate.

Dobânda intră în buget

O rată de 2.694 de lei nu pare neapărat uriașă când o vezi singură pe ecran. Lucrurile se schimbă când o pui lângă salariu. La un venit de 7.000 de lei net, aproape 39% din bani merg în fiecare lună către credit. Rămân 4.306 lei pentru restul lunii: facturi, mâncare, transport, haine, școală, vacanțe și toate celelalte.

Exemplul este pentru un credit ipotecar de 350.000 de lei, pe 25 de ani, cu o dobândă variabilă de 7,86%. Rata este de 2.694 de lei, iar valoarea totală plătibilă ajunge la 781.748 de lei. Diferența față de suma împrumutată este de 431.748 de lei. Nu pleacă din cont într-o singură zi. Se adună, rată după rată, de-a lungul anilor.

Aici se vede cel mai bine ce poate face o dobândă. Un procent pare mic pe hârtie. Când este aplicat unei sume mari și unui credit întins pe ani, rezultatul se simte în buget.

Rata înaintea celorlalte cheltuieli

Salariul intră în cont și, pentru câteva ore, pare că ai toți banii la dispoziție. Apoi încep plățile. Facturi, cumpărături, transport, abonamente și lucrurile mici care se adună de la o zi la alta. Una dintre cele mai simple metode este să plătești rata imediat după ce primești salariul. Ai rezolvat una dintre cele mai mari cheltuieli ale lunii înainte ca banii să înceapă să se împrăștie în toate direcțiile.

Din acel moment știi ce sumă îți rămâne pentru restul lunii. Nu mai incluzi rata în fiecare calcul pe care îl faci la cumpărături, la facturi sau când te gândești dacă îți permiți o cheltuială. Și mai este ceva. Odată ce rata este plătită, ai scăpat de cea mai grea plată a lunii. Nu mai stai până în ultima săptămână să vezi dacă îți ajung banii pentru ea.

Cheltuielile care pot aștepta

Nu toate lucrurile pentru care plătim trebuie cumpărate în aceeași lună. Unele sunt necesare acum. Altele doar ni se par urgente în momentul în care le vedem. Un telefon nou poate aștepta. La fel și o piesă de mobilier, un aparat electrocasnic sau vacanța pe care ai început să o cauți cu șase luni înainte.

Să spunem că ai pus deoparte 1.500 de lei pentru un televizor. Dacă luna este mai încărcată, suma poate rămâne în cont. Nu pierzi nimic dacă îl cumperi peste două luni în loc de acum. Și merită atenție cheltuielile mici care se repetă. Trei abonamente de câte 50 de lei pe lună înseamnă 1.800 de lei într-un an. Fiecare pare neînsemnat. Împreună, încep să conteze. Nu este nevoie să renunți la tot ce îți place. Uneori este suficient să faci diferența între ce trebuie cumpărat acum și ce poate aștepta.

Când venitul nu mai ajunge

Există și luni în care calculele nu mai ies, chiar dacă până atunci au ieșit. Salariul poate scădea, poate dispărea un venit suplimentar sau poate apărea o perioadă în care încasările sunt mai mici. Atunci merită să vezi mai întâi cât de mare este diferența. Cât intră pe card și cât pleacă deja pe rată și pe cheltuielile de care nu te poți lipsi.

Dacă problema nu este temporară, merită discutat și cu banca. Refinanțarea poate înlocui creditul actual cu unul nou, în condițiile disponibile la acel moment. O altă variantă poate fi prelungirea perioadei de rambursare. Rata lunară poate scădea, dar plata se întinde pe mai mulți ani.

Există și restructurarea, în funcție de situație și de soluțiile pe care banca le poate oferi. Aici este important să nu te uiți doar la suma lunară. O rată mai mică poate face luna mai ușoară, dar trebuie văzut și cât vei plăti în total până la final. Când venitul se schimbă, merită să te uiți din nou la tot calculul, nu doar la rata din contract.

O rezervă pentru lunile proaste

Nu trebuie să aștepți o perioadă dificilă ca să descoperi cât de important este să ai bani puși deoparte. Problema este că, atunci când ai deja o rată mare, economisirea poate părea ultimul lucru pentru care mai rămân bani.

Poți începe cu o sumă mică. 300 de lei pe lună înseamnă 3.600 de lei după un an și 7.200 de lei după doi ani. Banii pot fi ținuți separat de contul din care faci cumpărăturile zilnice. În felul acesta, nu îi vezi ca pe o sumă disponibilă pentru următorul weekend sau pentru o cumpărătură care nu era planificată.

În timp, rezerva poate ajunge să acopere câteva luni de cheltuieli esențiale. Iar atunci când ai o rată mare, diferența dintre „am niște bani puși deoparte” și „nu am de unde să plătesc” poate fi foarte importantă. Nu trebuie să începi cu o sumă mare. Trebuie doar să începi cu o sumă pe care o poți păstra.

Când ai și alte datorii

O rată mare poate fi însoțită și de alte datorii. Poate exista și un card de credit, un overdraft, o rată pentru mașină sau cumpărături plătite în rate.

Să presupunem că rata principală este de 2.694 de lei. Dacă peste ea se adaugă 300 de lei pentru cardul de credit și 400 de lei pentru mașină, ajungi la 3.394 de lei pe lună. La un venit de 7.000 de lei, aproape jumătate din bani sunt deja destinați datoriilor. În astfel de situații, merită să le pui pe toate în același loc și să te uiți la fiecare în parte: cât mai ai de plătit, cât dai lunar, ce dobândă are și când se termină.

Uneori, o datorie mică poate costa mai mult decât una mare, tocmai din cauza dobânzii. De aceea, suma împrumutată nu este singurul lucru care contează. Când mai multe rate se adună, nu mai vezi doar fiecare plată în parte. Vezi cât din venitul tău este deja promis înainte ca luna să înceapă.

Când poți plăti mai repede

Au trecut câțiva ani de când ai făcut creditul. La 32 de ani aveai un salariu, acum ai altul. Ai avansat, poate ai schimbat postul sau compania, iar venitul a crescut treptat. Între timp, rata a rămas aceeași cheltuială lunară. Poate fi momentul în care începi să te gândești dacă merită să plătești mai mult decât rata obișnuită. O parte din banii care îți rămân poate merge către rambursarea anticipată. Practic, reduci din suma datorată înainte de termen.

În funcție de opțiunea aleasă, poți păstra rata și scurta perioada creditului sau poți reduce rata lunară și păstra perioada inițială. Cele două variante nu au același efect asupra banilor plătiți în timp.

Cu cât reduci mai devreme suma rămasă, cu atât scade și baza la care se aplică dobânda viitoare. Pentru un credit care mai are mulți ani până la final, diferența poate deveni importantă. Dar nu merită să trimiți către credit fiecare leu care îți rămâne. O rată mai mică peste câțiva ani este utilă. La fel de util este să ai bani disponibili atunci când venitul nu mai este la fel de sigur.

Ziua în care nu mai ai rată

Există însă și ziua pe care o aștepți încă din momentul în care ai semnat creditul: ultima rată. Plata este aceeași ca în toate lunile de dinainte. Doar că, de data aceasta, nu mai urmează încă una peste o lună.

Poate nu faci nimic special în ziua aceea. Nu este nevoie de o petrecere. Dar când intri în aplicația băncii și vezi că nu mai ai nicio rată de plătit, apare o satisfacție greu de comparat cu altceva. Ani de plăți se termină într-un singur ecran. Iar banii care plecau în fiecare lună rămân, în sfârșit, în contul tău.