Știrile zilei 8 octombrie. Luca Niculescu caută 233 de voturi printre partide care nu vor să guverneze împreună

BNR ne anunță între timp că inflația va urca din nou până la sfârșitul anului, iar ofertele furnizorilor de energie au început deja să ofere demonstrația practică. Tot despre energie s-a discutat joi la conferința „Argument pentru Energie”, unde actuali și foști responsabili din domeniu au trecut prin Cernavodă, prețuri și proiectele care se mișcă mai încet decât ar avea nevoie sistemul.

233 de voturi de negăsit

Luca Niculescu a început negocierile cu PSD, PNL și UDMR pentru programul de guvernare și majoritatea care ar trebui să-l ducă la Palatul Victoria. Prima oprire a fost la PSD. Sorin Grindeanu i-a transmis că partidul vrea schimbarea direcției economice și nu susține un Guvern tehnocrat. Social-democrații sunt dispuși să intre la guvernare, dar cer o majoritate „afișată și asumată”, în special de PNL și UDMR.

Problema este că PNL tocmai a anunțat că nu vrea să guverneze cu PSD. Ilie Bolojan i-a spus însă lui Niculescu că liberalii sunt dispuși să ia în calcul votarea Cabinetului în Parlament, urmând să decidă săptămâna viitoare după ce văd programul și lista miniștrilor. Cu alte cuvinte, PNL poate ajuta Guvernul să intre în Palatul Victoria și apoi să intre în Opoziție.

UDMR a venit cu varianta cea mai simplă. Uniunea este dispusă să voteze un Guvern chiar dacă nu va face parte din el, cu condiția să fie mulțumită de program. Luni urmează USR și minoritățile. Niculescu are astfel trei partide care spun că România are nevoie urgentă de Guvern și trei formule diferite despre cine ar trebui să fie în el.

Premierul desemnat trebuie să transforme toate acestea în 233 de voturi. Diplomația internațională începe să pară partea simplă a CV-ului.

Rareș Bogdan, ouăle și DNA

Rareș Bogdan a fost audiat joi ca martor la DNA Iași în dosarul omului de afaceri Fănel Bogos. Numele europarlamentarului PNL apare în interceptările din anchetă. Procurorii au vrut să afle mai multe despre discuțiile purtate de acesta cu persoane implicate în povestea de la Vaslui.

La ieșire, Rareș Bogdan a spus că a răspuns tuturor întrebărilor și că a avut un „dialog civilizat” cu procurorii. A explicat și că a ascultat o presupusă situație de abuz reclamată de unul dintre interlocutori, dar că nu s-a implicat mai departe. Argumentul său a fost greu de îmbunătățit editorial: „nu prea mă pricep la ouă și pui”.

Bogos este acuzat că ar fi apelat la oameni cu influență pentru schimbarea conducerii DSVSA Vaslui, după controalele făcute la firmele sale din industria avicolă. După Ilie Bolojan, DNA a ajuns astfel și la Rareș Bogdan. Deocamdată, ambii în calitate de martori. Puii par astfel cel mai mare dușman al liderilor PNL.

Miliardul din justiție mai așteaptă

Înalta Curte trebuia să pronunțe joi decizia definitivă în procesul privind cele aproximativ 4,8 miliarde de lei reprezentând drepturi salariale restante pentru magistrați. A decis în schimb să mai amâne o dată. Noul termen este 15 octombrie și este a șaptea amânare a verdictului.

Procesul a fost câștigat în primă instanță de ÎCCJ împotriva Guvernului și Ministerului Finanțelor. Curtea de Apel București a obligat Executivul să asigure banii necesari, inclusiv prin rectificare bugetară. Ilie Bolojan a încercat și calea CCR, susținând că instanțele intră peste atribuțiile Guvernului atunci când stabilesc cum trebuie repartizați banii publici. Miercuri, Curtea Constituțională i-a respins sesizarea.

După eșecul la CCR, verdictul final din instanță trebuia să vină joi. Aproape un miliard de euro poate însă să mai stea o săptămână în suspans. 

ICCJ: Fritz, trei ani pe tușă

Înalta Curte și-a motivat și decizia definitivă în cazul lui Dominic Fritz. Judecătorii spun că liderul USR a acționat „conștient și deliberat” în situația pentru care a fost găsit în conflict de interese și a pierdut mandatul de primar al Timișoarei.

Instanța admite că interdicția de a ocupa timp de trei ani funcții publice este „severă”, dar arată că aceasta nu îi îngrădește dreptul la muncă. Fritz poate lucra în continuare în mediul privat. Judecătorii au considerat că nu este necesar să existe un prejudiciu financiar pentru ca fapta să fie relevantă, fiind suficientă atingerea adusă încrederii publice.

Motivarea apare exact când USR urmează să negocieze cu Luca Niculescu susținerea noului Guvern. Fritz nu mai poate ocupa o funcție publică timp de trei ani, dar conduce în continuare partidul care trebuie să decidă cine poate ocupa funcții publice în viitorul Cabinet.

Familia Georgescu, ziua trei la DIICOT

Călin și Cristela Georgescu au ajuns joi, pentru a treia zi consecutivă, la DIICOT. Procurorii continuă perchezițiile informatice asupra zecilor de telefoane, laptopuri, stick-uri și alte dispozitive ridicate din vila familiei de la Mogoșoaia. Călin Georgescu a fost adus din Arestul Central, iar soția sa participă la proceduri în calitate de martor.

Anchetatorii încearcă să refacă traseul banilor și să stabilească rolul persoanelor din dosarul de înșelăciune cu un prejudiciu reclamat de 1,1 milioane de euro. Vila familiei este sub sechestru, la fel și conturile bancare ale lui Georgescu. În acestea ar fi fost găsite aproximativ 100.000 de euro.

Și exteriorul DIICOT a rămas parte din programul obișnuit, cu susținătorii lui Călin Georgescu scandând ore în șir în fața sediului. Un susținător a refuzat testarea pentru alcool și a fost preluat de polițiști, iar unei femei i s-a făcut rău și a avut nevoie de îngrijiri. 

Inflația urcă iar

BNR a menținut joi dobânda-cheie la 6,50% și a venit cu perspectiva pentru lunile următoare. Rata anuală a inflației va reveni pe o traiectorie ascendentă până la finalul anului. Printre cauze sunt carburanții, energia, materiile prime agroalimentare și cursul de schimb.

Euro rămâne și el foarte aproape de maximele istorice. Cursul oficial a fost joi de 5,3470 lei. BNR păstrează, în aceste condiții, și dobânda Lombard la 7,50%, iar facilitatea de depozit la 5,50%.

După câteva luni în care obiectivul era să scadă inflația, banca centrală ne anunță că putem urmări din nou cum urcă. Economia românească are darul de a transforma cercul într-un indicator macroeconomic.

Energia se scumpește

Semnalul BNR se vede deja și în ofertele furnizorilor de electricitate. Doar două companii mai au oferte pentru consumatorii casnici sub pragul de 1,5 lei/kWh, iar prețurile propuse acum sunt, în medie, cu aproximativ 22% peste nivelurile ofertate în toamna trecută.

Contextul este complicat și de oprirea reactoarelor de la Cernavodă și de nivelul scăzut al Dunării. Ministerul Energiei a avertizat deja că urmează o perioadă dificilă, cu presiuni importante asupra prețurilor și cu o dependență mai mare de importuri atunci când producția internă nu poate acoperi consumul.

Conferința Argument pentru energie

Tot joi, la București, a avut loc prima ediție a conferinței „Argument pentru Energie”, organizată de platforma Argument pentru România. Discuțiile au adus la aceeași masă foști și actuali responsabili din energie, reprezentanți ai Ministerului, Parlamentului, ANRE și industriei.

Printre speakerii prezenți s-au numărat Sebastian Burduja și Virgil Popescu, foști miniștri ai Energiei, secretarul de stat Cristian Bușoi, Mircea Man, secretarul general al ANRE, parlamentarii István-Loránt Antal, Eugen-Cristian Șipoș și Cezar-Mihail Drăgoescu, Gabriel Biriș, Dan Pîrșan, Lucian Toader și Alina Arsani.

Prețurile au fost inevitabil una dintre temele centrale. Bușoi a vorbit despre riscurile create de conflictele externe, piața europeană a gazelor și oprirea reactoarelor de la Cernavodă. Burduja a insistat pe lipsa de continuitate a marilor proiecte energetice, iar Virgil Popescu a readus în discuție lucrările de la Brațul Bala, despre care spune că statul știa încă din 2022 că sunt necesare pentru siguranța funcționării centralei. 

Drogurile, din penal în contravenție

Un proiect depus în Parlament de Victoria Stoiciu (independentă) și susținut de Cristian Ghinea (USR) și Daniel Fenechiu (PNL) propune dezincriminarea posesiei de droguri pentru consum propriu. Deținerea nu ar mai fi infracțiune, ci contravenție, sancționată cu amenzi între 1.000 și 3.000 de lei, în funcție de categoria substanței.

Inițiatorii spun că actualul sistem consumă resurse pentru urmărirea consumatorilor în loc să le concentreze asupra traficanților. Daniel Fenechiu vorbește despre necesitatea unei „variante de relaxare” și susține că lupta antidrog a ajuns prea des să fie o luptă cu utilizatorii.

Proiectul a reușit rapid să obțină și opoziție. Federația Națională a Părinților cere respingerea lui, iar Patriarhia Română spune că privește inițiativa „cu îngrijorare”. 

Încă un pod spre Ucraina

Noul pod rutier peste Tisa dintre Sighetu Marmației și Bila Țerkva a fost deschis joi. Odată cu el a devenit operațional și punctul de frontieră Sighetu Marmației II, o nouă legătură rutieră între România și Ucraina.

Deschiderea se face însă etapizat. Pentru moment, pot folosi noul punct vehiculele destinate transportului de persoane cu masa de până la 3,5 tone. Infrastructura are șase artere de control pe fiecare sens, iar celelalte categorii de trafic vor fi introduse pe măsură ce și partea ucraineană finalizează infrastructura necesară.

În infrastructura românească, asta intră direct la categoria vești bune.

TollRo, încă în perioada de probă și după 8 zile

Confederația Patronală Concordia și UNTRR cer Parlamentului să suspende amenzile din sistemul TollRo până la 1 aprilie 2027 sau până când platforma devine complet funcțională. Transportatorii spun că nu contestă taxa, ci ideea de a fi sancționați pentru erori pe care nu le pot controla.

Printre problemele reclamate sunt aplicația care se întrerupe în timpul cursei, incompatibilitatea cu unele telefoane, drumuri care lipsesc de pe hartă, restricții introduse greșit și imposibilitatea emiterii tichetelor până la destinație. În anumite situații, legislația permite amenzi de 2.000 de lei la fiecare 12 ore.

TollRo a fost lansat pe 1 octombrie după luni de avertismente privind problemele tehnice. O săptămână mai târziu, transportatorii nu mai cer să fie amânat sistemul. Cer doar să fie amânată partea în care statul îi amendează pentru că sistemul statului nu funcționează.