Ce vrea PSD să schimbe și ce rămâne de decis
Propunerea PSD cuprinde două direcții, fiecare cu propriul coordonator. Europarlamentarul Dragoș Benea conduce grupul pentru reorganizarea administrativ-teritorială, care vizează comasarea localităților mici. Vicepremierul Marian Neacșu pregătește reorganizarea instituțiilor centrale și a companiilor de stat.
Sorin Grindeanu i-a cerut premierului Luca Niculescu să promoveze ambele reforme prin angajarea răspunderii. Pe 26 octombrie, liderul PSD argumenta că „lumea nu mai are timp și nervi pentru dezbateri din acestea interminabile”.
Calendarul anunțat atunci mergea până în martie 2027. Ulterior, Grindeanu a cerut ca reorganizarea administrației locale să avanseze înaintea bugetului, pentru ca eventualele economii să poată fi luate în calcul. Pentru reforma instituțiilor și companiilor de stat, Neacșu a prezentat un calendar care prevede aprobarea proiectului de către Guvern până la 1 martie 2027.
În privința teritoriului, însă, există încă variante concurente. Se discută despre comasări voluntare, praguri diferite de populație și reorganizarea județelor. Pe 11 noiembrie, Grindeanu preciza că varianta inspirată de circumscripțiile curților de apel era propunerea lui Benea și că subiectul nu fusese discutat în partid. Rămâne de văzut care va fi varianta finală, în cazul în care proiectul chiar ajunge realitate.
Angajarea răspunderii, test pentru supraviețuirea Guvernului
Procedura aleasă de PSD schimbă fundamental negocierea. În circuitul legislativ obișnuit, parlamentarii pot discuta proiectul în comisii și în plen și pot vota amendamente. Prin angajarea răspunderii, Guvernul controlează forma pe care o susține, inclusiv amendamentele pe care acceptă să le preia.
Constituția permite depunerea unei moțiuni de cenzură în termen de trei zile de la prezentarea proiectului. Dacă aceasta întrunește majoritatea voturilor deputaților și senatorilor, Guvernul este demis. Dacă executivul trece de această etapă, proiectul se consideră adoptat.
Pentru PSD, procedura oferă posibilitatea de a trece mai repede peste opoziția față de comasări. Pentru celelalte partide, ea limitează influența asupra textului final și concentrează disputa într-o alegere cu efecte mult mai largi.
Un parlamentar poate considera necesară reorganizarea comunelor și poate vota împotriva Guvernului din cauza criteriilor folosite. La fel, un partid poate critica proiectul, dar poate evita demiterea executivului.
De aici apare riscul pentru PSD. Angajarea răspunderii le oferă adversarilor motive diferite pentru a se întâlni la același vot. Succesul unei moțiuni ar depinde de capacitatea lor de a transforma obiecțiile în voturi pentru demitere.
PNL vrea să vadă proiectul mai întâi
Ilie Bolojan a criticat marți seară, la Digi24, diferențele dintre declarațiile venite de la PSD, Guvern și Ministerul Dezvoltării. Liderul PNL a enumerat variantele care circulă public și a cerut o analiză a efectelor.
„Dar asta presupune, de exemplu, că dacă doar lipeşti două comune sărace, credem că vom avea o comună bogată?”, a spus Bolojan.
Obiecția merge dincolo de desenarea granițelor. Reducerea numărului de primari poate aduce economii, dar administrația rezultată trebuie să poată furniza servicii și să ofere condiții de dezvoltare. Distanța până la instituții, infrastructura și capacitatea de a atrage investiții contează în evaluarea unei comasări.
Bolojan a afirmat că PNL va contribui la o propunere serioasă și va susține reforma. În paralel, liberalii pregătesc o inițiativă privind reducerea numărului de parlamentari, discutată și cu USR.
Poziția PNL lasă deschisă negocierea asupra conținutului. Ea nu echivalează, deocamdată, cu promisiunea că partidul va vota o moțiune de cenzură pe acest subiect.
Nici angajarea răspunderii nu poate fi prezentată drept o procedură respinsă în principiu de liberali. În ianuarie, când conducea Guvernul, Bolojan o lua în calcul pentru propriul pachet privind administrația. Actuala dispută trebuie judecată în raport cu proiectul, amploarea schimbărilor și condițiile în care ar fi adoptat.
USR vrea criterii negociate în Parlament
Dominic Fritz susține reorganizarea administrativ-teritorială și cere ca economiile să permită servicii publice mai bune. Liderul USR contestă însă posibilitatea ca PSD să stabilească singur regulile comasărilor.
Pe 13 noiembrie, la Târgu Jiu, Fritz a cerut o comisie în care partidele să lucreze la analize și criterii comune. În aceeași intervenție, a criticat explicit ideea adoptării prin angajarea răspunderii.
„Nu se poate ca PSD să-și deseneze țara cu un creion roșu”, a declarat președintele USR.
Pentru USR, comisia parlamentară ar însemna acces la elaborarea reformei înainte ca Guvernul să vină cu un text asupra căruia își angajează supraviețuirea. Partidul cere reguli verificabile care să se aplice tuturor localităților.
Conflictul are și o miză electorală. Comasarea unor unități administrative schimbă comunitatea care votează un primar sau un consiliu și poate modifica șansele partidelor. De aceea, criteriile aparent tehnice devin subiect de negociere politică. Fritz a formulat o opoziție clară față de procedura anunțată de PSD.
UDMR invocă protecția minorităților și amenință cu moțiunea de cenzură
UDMR se opune comasărilor bazate exclusiv pe numărul de locuitori și avertizează că redesenarea hărții administrative poate reduce ponderea comunităților maghiare. Csoma Botond, liderul deputaților Uniunii, susține că maghiarii ar putea deveni minoritari în unele dintre noile unități administrative, deși în localitățile actuale sunt majoritari. Formațiunea cere ca reorganizarea să țină cont de particularitățile istorice, geografice și etnice.
Argumentul juridic invocat este Convenția-cadru pentru protecția minorităților naționale, adoptată în cadrul Consiliului Europei în 1995 și ratificată de România. Articolul 16 cere statelor să se abțină de la măsuri care modifică proporțiile populației în zonele locuite de minorități și urmăresc restrângerea drepturilor și libertăților protejate de convenție. Prevederea nu interzice orice comasare, dar pune în discuție scopul reorganizării și protejarea drepturilor comunităților afectate.
Miza politică este și reprezentarea locală. Schimbarea granițelor poate modifica raportul electoral dintre comunități și influența asupra deciziilor din primării și consilii locale. De aceea, acordul de principiu exprimat de UDMR pentru reformă nu înseamnă acceptarea formulei promovate de PSD.
„Nicidecum nu suntem de acord ca această reformă să se facă prin angajarea răspunderii Guvernului”, a declarat Csoma Botond.
UDMR ia în calcul inclusiv o moțiune de cenzură dacă Executivul merge pe această procedură. Csoma exclude o colaborare politică cu AUR și vorbește despre depunerea unei moțiuni împreună cu alte partide. Poziția lasă însă deschisă posibilitatea ca cele două formațiuni să voteze împotriva aceluiași guvern, din motive diferite.
AUR condiționează reforma locală de reduceri la vârful statului
George Simion a anunțat pe 17 noiembrie, la Interviurile „Adevărul”, că AUR va încerca să demită Guvernul dacă acesta își angajează răspunderea pentru reorganizarea teritorială.
„O vom iniția și o vom vota, dacă va fi o asumare a răspunderii”, a spus liderul AUR despre moțiunea de cenzură.
Simion cere ca reforma să înceapă cu reducerea numărului de ministere la zece, a instituțiilor centrale cu două treimi și a parlamentarilor la 300. Abia apoi ar trebui discutată reorganizarea comunelor, susține el.
Prin această ordine a priorităților, AUR încearcă să se adreseze alegătorilor care se tem că vor pierde accesul la servicii publice odată cu desființarea unei primării. Partidul își rezervă astfel posibilitatea de a susține reduceri în administrație și de a combate comasările propuse de PSD.
În același interviu, Simion a invocat sprijinul UDMR și USR și o eventuală schimbare de poziție a PNL. A insistat că voturile AUR sunt necesare pentru răsturnarea Guvernului.
Mesajul urmărește să facă din partidul său un actor indispensabil în Parlament. Pentru UDMR, prioritatea declarată este blocarea unei proceduri care ar putea impune criterii inacceptabile. Cele două obiective se pot întâlni la moțiune, chiar dacă partidele rămân adversare.
PSD trebuie să găsească voturi pentru o hartă pe care încă o negociază
Presiunea pentru rezultate vine și din interiorul PSD. Claudiu Manda a avertizat că o reformă redusă la câteva comasări nu ar justifica promisiunile partidului și a pus în discuție propria rămânere la conducere în cazul unui asemenea rezultat.
Pentru PSD, miza este să demonstreze că poate reduce costurile statului și că poate face schimbări pe care le reproșează guvernelor anterioare. Dar pragurile de populație și criteriile comasărilor vor afecta inclusiv administrații conduse de social-democrați.
O parte a criticilor poate fi negociată prin text. PNL cere demonstrarea beneficiilor, USR cere criterii comune, iar UDMR cere garanții pentru comunitățile locale. Angajarea răspunderii comprimă spațiul acestor negocieri și le oferă tuturor un instrument de presiune asupra Guvernului.
Deocamdată, anunțurile UDMR și AUR arată că există disponibilitate pentru contestarea Executivului. Formarea unei majorități de demitere depinde însă și de celelalte grupuri parlamentare.
PSD poate obține acordul de principiu pentru o administrație mai eficientă. Va trebui să obțină și acceptarea localităților care se comasează, a criteriilor după care sunt alese și a procedurii folosite. Modul în care PSD vrea să adopte reforma ar putea aduce UDMR și AUR de aceeași parte la o moțiune de cenzură, deși cele două partide contestă proiectul din motive diferite.