Știrile zilei 18 noiembrie. Cutremur de 5,7 grade în România, Georgescu poate ieși din arest, iar Rogobete e vizat de o moțiune simplă din partea PNL și USR

Știrile zilei 18 noiembrie. Cutremur de 5,7 grade în România, Georgescu poate ieși din arest, iar Rogobete e vizat de o moțiune simplă din partea PNL și USR
Imagine România zguduită de un cutremur cu magnitudinea 5,7 (sursa foto: Pexels)
Un cutremur cu magnitudinea de 5,7 a trezit România în toiul nopții, din fericire nu au existat victime sau pagube materiale. Tribunalul Ilfov a decis că fostul candidat prezidențial Călin Georgescu poate fi plasat în arest la domiciliu, însă hotărârea nu este definitivă. În Parlament, PNL și USR au depus o moțiune împotriva ministrului PSD al Sănătății, Alexandru Rogobete. Tot miercuri, deputații au votat eliminarea amenzilor pentru șoferii care uită permisul sau talonul acasă și majorarea unor plafoane pentru plățile în numerar.

Cutremurul de 5,7 din Vrancea a zguduit România

Un cutremur cu magnitudinea de 5,7 s-a produs miercuri, la ora 02:48, în zona seismică Vrancea, la o adâncime de 120,8 kilometri. Seismul a fost resimțit în numeroase orașe, inclusiv în București, unde mulți locuitori au fost treziți din somn.

Potrivit Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, epicentrul s-a aflat la aproximativ 48 de kilometri sud de Focșani și 61 de kilometri sud de Buzău.

Imediat după cutremur, echipajele Inspectoratului General pentru Situații de Urgență au început verificările în teren, inclusiv în Capitală. Misiunile de recunoaștere au vizat opt județe și municipiul București.

Bilanțul oficial al verificărilor a fost unul liniștitor: nu au fost raportate pagube materiale.

Cutremurul a produs însă și confuzie în privința avertizărilor. Mai mulți utilizatori au primit notificări de la Google, pe care le-au confundat cu mesajele RO-Alert. IGSU a explicat că sistemul Google de avertizare seismică funcționează separat de RO-Alert și că notificările transmise de acesta nu reprezintă mesaje emise de autoritățile române.

Directorul INFP a precizat că un asemenea cutremur nu reprezintă, în sine, un motiv de alarmare privind producerea iminentă a unui seism mai puternic.

Vrancea rămâne însă principala zonă seismică a României. Cutremurul de miercuri a readus în discuție vulnerabilitatea clădirilor și capacitatea orașelor de a face față unui seism major.

Decizie pentru arest la domiciliu în cazul lui Georgesccu

După două amânări consecutive, Tribunalul Ilfov a decis miercuri înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu pentru Călin Georgescu și omul de afaceri Ionel Rusen.

Hotărârea nu este însă definitivă. Măsura arestului la domiciliu ar urma să se aplice pentru 30 de zile, începând din momentul în care decizia rămâne definitivă. Procurorii o pot contesta în termen de 48 de ore.

Prin urmare, decizia de miercuri nu înseamnă că fostul candidat prezidențial poate pleca imediat acasă.

Instanța a stabilit și o serie de restricții pe care Georgescu va trebui să le respecte dacă măsura intră în vigoare. Nu va avea voie să părăsească locuința fără permisiunea instanței, va trebui să poarte permanent un dispozitiv electronic de supraveghere și nu va putea participa la adunări publice, manifestări sportive sau culturale.

Judecătorii i-au interzis și să comunice cu Ionel Rusen, cu martorii din dosar și cu reprezentantul persoanei vătămate ori familia acestuia.

Georgescu și Rusen se află în arest preventiv din 29 septembrie. Au fost trimiși în judecată săptămâna trecută într-un dosar în care DIICOT îi acuză de constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave. Prejudiciul invocat este de peste 1,1 milioane de euro.

Separat, vineri, Curtea de Apel București urmează să judece contestația DIICOT la o altă hotărâre, prin care Tribunalul București dispusese deja înlocuirea arestului preventiv cu arestul la domiciliu.

PNL și USR au depus o moțiune împotriva ministrului PSD al Sănătății

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, se confruntă cu o moțiune simplă depusă miercuri de deputații PNL și USR. Documentul poartă titlul „Un pacient nu poate înghiți un tabel. Un spital nu se construiește cu comunicate de presă. Domnule Rogobete, asumați-vă eșecul politic!”.

Semnatarii îl acuză pe ministru că acordă mai multă atenție propriei imagini publice decât problemelor din sistemul sanitar. Invocă lipsa unor medicamente esențiale pentru pacienții oncologici și pentru cei cu tulburări psihice, precum și întârzierile investițiilor în spitale.

Unul dintre episoadele care au amplificat criticile a fost disputa publică privind disponibilitatea medicamentului Lyrica. Rogobete a invocat existența unor stocuri la nivel național, dar a recunoscut probleme de distribuție în farmacii.

PNL și USR îi reproșează și modul în care a fost construit bugetul Sănătății pentru 2026. Potrivit semnatarilor, din cele 8,3 miliarde de lei alocate la rectificarea bugetară, 4,7 miliarde reprezintă restanțe pentru concedii medicale neplătite. Alte critici vizează suspendarea concursurilor de angajare și gestionarea fondurilor europene pentru spitale. Ministrul respinge acuzațiile și consideră moțiunea un demers populist al opoziției.

Dezbaterea și votul sunt programate pentru miercuri, 25 noiembrie, de la ora 10:00. Chiar dacă moțiunea va fi adoptată, Rogobete nu va fi demis automat. Votul ar reprezenta însă o sancțiune politică din partea Parlamentului.

Fără amenzi pentru permisul și talonul uitate acasă

O schimbare care îi privește pe milioane de șoferi a trecut miercuri de votul final al Parlamentului. Camera Deputaților, în calitate de for decizional, a adoptat un proiect de lege potrivit căruia conducătorii auto nu vor mai putea fi amendați doar pentru că nu au asupra lor permisul de conducere sau certificatul de înmatriculare al mașinii.

Există însă o condiție. Șoferul trebuie să poată prezenta o copie a actului de identitate, fie pe hârtie, fie în format electronic. Documentele trebuie să fie emise de autoritățile române. Astfel încât polițistul să le poată verifica în bazele de date ale statului.

Proiectul, inițiat de deputatul USR Alexandru Dimitriu, a fost adoptat cu 247 de voturi pentru.

Argumentul inițiatorilor este simplu: dacă polițistul poate verifica în sistem existența și valabilitatea permisului, lipsa documentului fizic nu ar trebui sancționată.

Atenție, însă: legea nu a intrat încă în vigoare. Mai trebuie promulgată de președinte și publicată în Monitorul Oficial. Până atunci, șoferii trebuie să respecte regulile actuale. 

Parlamentul ridică plafonul pentru unele plăți în numerar la 50.000 de lei

Tot miercuri, deputații au adoptat un proiect de modificare a Legii nr. 70/2015, care reglementează încasările și plățile în numerar. Noua formulă prevede un plafon zilnic de 50.000 de lei pentru mai multe categorii de operațiuni.

Printre acestea se numără încasările de la persoanele prevăzute de lege, în limita a 50.000 de lei de la o persoană, încasările magazinelor de tip cash-and-carry și plățile din avansuri spre decontare.

În prezent, legislația folosește plafoane diferite, în funcție de tipul operațiunii. Proiectul urmărește instituirea unui prag unic pentru operațiunile vizate.

Modificarea este importantă mai ales pentru firmele care lucrează frecvent cu numerar, dar trebuie făcută o distincție: nu înseamnă că orice persoană poate efectua orice plată cash de până la 50.000 de lei, fără alte restricții. Legea stabilește categorii de operațiuni și condiții distincte.

Și în acest caz, votul Parlamentului trebuie urmat de promulgare și publicarea legii înainte ca noile reguli să poată fi aplicate.

România va avea nevoie de împrumuturi de 248 de miliarde de lei în 2027

După prognoza de marți a Comisiei Europene, care estimează că economia României se contractă în acest an cu 0,3%, Ministerul Finanțelor a prezentat miercuri noi calcule privind nevoia de finanțare a statului.

Ministrul Alexandru Nazare a anunțat că necesarul brut de finanțare ar urma să scadă la 248 de miliarde de lei în 2027, de la 279 de miliarde de lei în acest an. Diferența este de aproximativ 31 de miliarde de lei.

Reducerea estimată vine atât din diminuarea deficitului bugetar, cât și din modificarea sumelor pe care statul trebuie să le plătească pentru împrumuturile ajunse la scadență.

Asta nu înseamnă că România va avea nevoie de mai puține împrumuturi doar pentru că ar cheltui mai responsabil. Necesarul brut de finanțare include două componente diferite: banii pentru acoperirea deficitului și cei necesari refinanțării datoriilor vechi.â

Iar suma rămâne considerabilă. În medie, un necesar anual de 248 de miliarde de lei înseamnă aproape 680 de milioane de lei pe zi.

Comisia Europeană estimează că deficitul bugetar al României va fi de 6% din PIB în 2026 și 5,8% în 2027, în timp ce datoria publică va continua să crească în raport cu economia.

Prin urmare, chiar dacă necesarul de finanțare ar urma să scadă, presiunea asupra bugetului și costurile împrumuturilor rămân probleme importante pentru anul viitor.

CCR respinge Nicușor Dan sesizarea lui Nicușor Dan privind intervențiile în cazul urșilor

Curtea Constituțională a respins miercuri obiecția de neconstituționalitate formulată de președintele Nicușor Dan împotriva unei modificări a Legii vânătorii. Judecătorii au stabilit că prevederea contestată este constituțională.

Modificarea introduce o derogare privind efectul suspendării în instanță a ordinelor ministrului Mediului referitoare la intervențiile în cazul urșilor.

Decizia clarifică în ce condiții autoritățile pot continua intervențiile atunci când actele administrative care le reglementează sunt contestate în instanță.

Hotărârea închide astfel disputa de constituționalitate, dar nu și dezbaterea privind echilibrul dintre protejarea populației, intervențiile în cazurile periculoase și conservarea faunei sălbatice.

0 comentarii Comentarii