Lucrările presupun verificarea și întreținerea instalațiilor, precum și reîncărcarea cu combustibil nuclear pentru următorul ciclu de funcționare. Unul dintre cele 2 reactoare ale centralei este astfel scos din funcțiune.
Ministerul Energiei din Bulgaria a anunțat miercuri că oprirea a fost stabilită în prealabil cu operatorul sistemului energetic național. Reactorul 5 va continua să funcționeze, însă puterea lui va fi adaptată în funcție de nivelul Dunării și de cantitatea de apă disponibilă pentru instalațiile centralei.
Avertismentul Asociației Energia Inteligentă
Președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, a atras atenția că oprirea temporară a reactorului poate pune presiune pe piața regională de electricitate.
Momentul coincide cu o perioadă în care consumul crește, odată cu scăderea temperaturilor. România ar putea fi afectată în special în orele de seară, când producția internă nu acoperă întotdeauna necesarul de consum.
Când importul acoperă diferența dintre producție și consum
România produce o mare parte din energia electrică pe care o consumă. Există, însă, intervale în care centralele din țară nu pot acoperi întreaga cerere. În aceste situații, diferența trebuie asigurată prin importuri.
Oprirea reactorului de la Kozlodui reduce temporar producția de electricitate din Bulgaria cu aproximativ 1.000 MW. Acest lucru poate limita cantitatea de energie disponibilă pentru export, mai ales dacă și consumul intern al Bulgariei crește. Bulgaria va putea continua să exporte electricitate și cu reactorul 6 oprit, dar cantitatea disponibilă va depinde de producția celorlalte centrale și de consumul propriu.
Vecinii caută energie în aceleași ore
România nu este singura țară care depinde de importuri în anumite intervale. Ungaria, Serbia și alte state din regiune pot avea nevoie de energie în aceleași ore, ceea ce înseamnă o concurență mai mare pentru cantitățile disponibile.
„Problema este că vecinii pot avea nevoie de energie în aceleași ore în care avem nevoie și noi”, a explicat Dumitru Chisăliță, consultant și expert tehnic în domeniul energiei.
De asemenea, el a descris ce se întâmplă dacă se adună mai mulți factori.
„Dacă răcirea vremii cuprinde simultan România, Ungaria și Balcanii, cererea regională crește. Dacă se adaugă vânt slab și indisponibilități la centrale, surplusurile disponibile pentru export se reduc. În aceste condiții, importul devine mai scump și mai greu de asigurat”, a precizat Dumitru Chisăliță.
Un scenariu cu 7.600 MW consum și 4.900 MW producție
Pentru a explica riscurile, Chisăliță a prezentat un scenariu în care consumul de electricitate al României ajunge seara la 7.600 MW, în timp ce producția internă este de numai 4.900 MW. Pentru a acoperi diferența, România ar avea nevoie de importuri de 2.700 MW.
Dacă ar putea importa doar 2.500 MW, ar rămâne un necesar neacoperit de 200 MW. Acesta ar trebui compensat prin creșterea producției interne, utilizarea rezervelor disponibile sau reducerea consumului.
Datele Transelectrica pentru octombrie 2025
Potrivit datelor Transelectrica pentru octombrie 2025, în intervalul orar 20:00-21:00, consumul mediu de electricitate a fost de 7.248 MW, iar producția internă medie, de 6.726 MW.
Expertul în energie citat estimează că necesarul de import ar putea ajunge, în anumite seri, la aproximativ 2.700 MW. El pleacă de la consumurile înregistrate anul trecut și ia în calcul indisponibilitatea unei capacități de producție de la Cernavodă.
Valoarea nu reprezintă efectul exclusiv al opririi reactorului bulgăresc, ci rezultatul unui scenariu care ia în considerare mai multe condiții nefavorabile pentru sistemul energetic românesc.
Eventualele scumpiri depind de prețurile pieței și de contracte
Chisăliță avertizează că furnizorii care cumpără electricitate la prețuri ridicate ar putea transfera ulterior o parte din aceste costuri către consumatori.
Oprirea reactorului de la Kozlodui nu înseamnă, totuși, că facturile românilor vor crește imediat. Eventualele scumpiri depind de evoluția prețurilor pe piață și de contractele de furnizare.
Întreruperile de curent, o posibilitate doar în cazul unor avarii suplimentare
Chisăliță consideră că România poate acoperi necesarul de electricitate în majoritatea serilor din octombrie. Problemele ar putea apărea dacă se produc avarii suplimentare, iar sistemul energetic nu dispune de suficiente rezerve pentru a compensa pierderile.
„Oprirea Kozlodui 6 crește presiunea asupra acestei marje; singură, nu justifică anticiparea unor întreruperi generalizate”, a precizat expertul.
Cererea de date publice despre producție, import și rezerve
Președintele AEI consideră că autoritățile române ar trebui să prezinte public date despre producția disponibilă, posibilitățile de import și rezervele care pot fi folosite în cazul unor avarii.
„Revizia de la Kozlodui era cunoscută. Tocmai de aceea, România trebuia să se fi pregătit pentru ea”, a transmis Dumitru Chisăliță.
Expertul subliniază că România trebuie să poată acoperi consumul și în orele dificile, fără costuri prea mari pentru consumatori.
