Kimberly Guilfoyle, ambasadoarea Statelor Unite în Grecia și fosta logodnică a lui Donald Trump Jr., i-ar fi cerut unui important donator republican să îi achite o datorie de 100.000 de dolari către American Express.
Cererea ar fi fost făcută în timp ce ea încerca să obțină confirmarea Senatului pentru postul diplomatic. Informaţia apare într-o investigaţie publicată de The Wall Street Journal.
Deocamdată, informațiile publicate nu stabilesc că Guilfoyle ar fi primit cei 100.000 de dolari sau că instituțiile federale ar fi intervenit efectiv în favoarea donatorului. Acesta afirmă că nu a făcut plata solicitată și că demersurile ambasadoarei nu i-au adus rezultatele promise.
Mesaje, e-mailuri și documente analizate de WSJ
Publicația americană susține că a analizat sute de mesaje, e-mailuri și documente care descriu relația dintre Guilfoyle și Eric Deters.
Deters este un fost avocat și candidat republican din Kentucky, în vârstă de 63 de ani. Acesta a finanțat de-a lungul timpului evenimente și campanii asociate familiei Trump.
Guilfoyle ar fi promis, în schimbul plății, să își folosească relațiile din administrația Trump pentru a-l ajuta pe donator să își rezolve problemele fiscale și juridice.
Mesajul de pe Signal, cu 6 zile înainte de audierea din Senat
Într-un mesaj transmis prin aplicația Signal pe 3 iulie 2025, cu 6 zile înaintea audierii sale în Senat, Guilfoyle i-ar fi cerut lui Deters să vireze urgent 100.000 de dolari direct către American Express. Ea i-ar fi explicat că această modalitate de plată nu ar lăsa urme vizibile ale tranzacției.
Guilfoyle i-ar fi trimis și instrucțiunile de plată și ar fi insistat ca transferul să fie făcut în aceeași zi.
Deters a refuzat să facă plata. El a spus că o asemenea cheltuială i-ar pune în pericol căsnicia. A declarat ulterior că Guilfoyle îi promisese sprijin necondiționat în relația cu administrația Trump dacă îi achita datoria. Dar că intervențiile ei nu au avut niciun rezultat concret.
Plățile mai vechi, de sute de mii de dolari
Relația financiară dintre cei doi începuse cu mai mulți ani înainte. Deters afirmă că i-a plătit lui Guilfoyle aproximativ 300.000 de dolari pentru participarea la evenimentele sale politice Freedom Fest. Acestea erau organizate în Kentucky în 2020.
El susține că i-a mai plătit 200.000 de dolari lui Donald Trump Jr. și 100.000 de dolari lui Eric Trump pentru apariții similare. Separat, în 2022, a donat 125.000 de dolari unui comitet politic care îl susținea pe Donald Trump.
Controlul fiscal al IRS și scrisoarea către Billy Long
După victoria lui Trump în alegerile prezidențiale din noiembrie 2024, Deters a început să ceară sprijinul lui Guilfoyle pentru mai multe probleme personale și profesionale.
Una dintre acestea privea o investigație fiscală a IRS, legată de deduceri declarate în 2020, în urma vânzării participației sale într-o afacere de familie. Deters considera că verificările aveau motivații politice și voia să discute direct cu noul director al IRS, Billy Long.
Potrivit mesajelor analizate de WSJ, Guilfoyle i-a transmis personal lui Long o scrisoare redactată de Deters. Ea ar fi subliniat că ea și Donald Trump Jr. aveau o relație apropiată cu acesta. Ulterior, i-ar fi comunicat donatorului că directorul IRS îi răspunsese și că urma să discute cu el despre situația sa.
Cazul medicului din Ohio și litigiul cu MedPro
Deters ceruse intervenții și la Departamentul Justiției, pentru extrădarea din Pakistan a unui medic din Ohio, Abubakar Atiq Durrani. Acesta era acuzat de intervenții chirurgicale inutile, inclusiv asupra copiilor. El voia și deschiderea unei investigații împotriva companiei de asigurări MedPro Group, cu care se afla într-un litigiu. Compania îl acuzase, la rândul său, de șantaj și amenințări, acuzații respinse de Deters.
Guilfoyle i-ar fi promis că va încerca să intervină inclusiv pe lângă conducerea FBI și Departamentul Justiției. Într-un mesaj, ea ar fi spus că miniștrii și conducătorii principalelor instituții federale îi răspundeau direct. Un purtător de cuvânt al FBI a negat că Guilfoyle ar fi făcut demersuri pe lângă directorul Kash Patel.
Un milion de dolari pentru un interviu cu Tucker Carlson
Investigația descrie și o posibilă tranzacție de un milion de dolari, pentru facilitarea unei apariții în emisiunea lui Tucker Carlson. Deters i-ar fi promis această sumă lui Guilfoyle dacă reușea să îi obțină un interviu cu fostul prezentator Fox News, în care voia să vorbească despre cazul medicului Durrani.
Mesajele analizate de WSJ arată că Guilfoyle a contactat persoane din anturajul lui Carlson, dar interviul nu s-a realizat. Carlson a declarat pentru WSJ că nu auzise niciodată de Deters. El a mai spus și că Guilfoyle nu avea nicio influență asupra selecției invitaților săi. El s-a declarat surprins de suma de un milion de dolari vehiculată pentru o asemenea apariție.
Acordurile financiare, ținute departe de documentele scrise
Un alt element al investigației este preocuparea repetată a lui Guilfoyle ca înțelegerile financiare să nu fie documentate în scris, mai ales după nominalizarea sa ca ambasador, în decembrie 2024.
În ianuarie 2025, ea l-ar fi avertizat pe Deters să nu mai trimită mesaje despre bani sau despre aranjamentele dintre ei, pentru că asemenea documente i-ar putea compromite numirea diplomatică. În iunie, Deters i-a transmis un document în care preciza că îi plătise deja 300.000 de dolari fără să primească vreun favor. Guilfoyle i-ar fi cerut din nou să înceteze corespondența scrisă și să o contacteze exclusiv prin Signal.
În aceeași perioadă, Deters a redactat o scrisoare în care compania sa recunoștea o datorie de 50.000 de dolari către Guilfoyle, pentru servicii de consultanță anterioare preluării funcției diplomatice. El susține că documentul fusese cerut chiar de ea, pentru a justifica eventualele plăți.
Dificultăți de lichiditate, cu active declarate
WSJ relatează că solicitările financiare au apărut într-un moment în care Guilfoyle se confrunta cu dificultăți de lichiditate, deși declarase active și venituri considerabile.
În documentele financiare depuse în februarie 2025, ea raportase venituri de aproape 800.000 de dolari din podcasturi, participații în afaceri evaluate la milioane de dolari, dar și datorii importante. Printre ele se numără un credit ipotecar de până la 5 milioane de dolari și un împrumut pentru o ambarcațiune.
Guilfoyle încercase să vândă cu 30 de milioane de dolari proprietatea din Florida cumpărată împreună cu Donald Trump Jr., dar nu găsise un cumpărător la acel preț. Ulterior, Trump Jr. i-a cumpărat participația pentru 7,6 milioane de dolari.
Publicația mai susține, pe baza unor persoane familiarizate cu situația, că Donald Trump fusese nemulțumit anterior de faptul că Guilfoyle încerca să atragă investiții pentru propriile afaceri de la membrii clubului Mar-a-Lago, în loc să se concentreze pe strângerea de fonduri pentru campania sa.
Replicile avocatului și ale Ambasadei SUA
Avocatul ambasadoarei, Jesse Binnall, a contestat autenticitatea mesajelor prezentate de WSJ, fără să precizeze ce documente consideră false. El a susținut că Guilfoyle avea de recuperat bani pentru participarea la evenimente politice și pentru cheltuielile aferente deplasărilor. Deters a negat că ar fi avut o datorie restantă față de ea.
Ambasada SUA a transmis că Guilfoyle a fost verificată de comisia competentă a Senatului și confirmată în funcție. Ambasada a precizat că ea își îndeplinește atribuțiile diplomatice cu integritate.
Cererea democraților și lauda lui Marco Rubio
Investigația apare în contextul altor controverse legate de activitatea ambasadoarei. Potrivit WSJ, membri democrați ai comisiilor pentru afaceri externe din Congres au cerut Departamentului de Stat să îi examineze conduita. Cererea a venit după o investigație anterioară, despre promovarea unei companii grecești al cărei lobbyist ar fi însoțit-o la întâlniri oficiale în Balcani.
Secretarul de stat Marco Rubio a lăudat public activitatea lui Guilfoyle, în timpul unei conferințe de presă organizate miercuri la Atena. El a spus că ambasada americană funcționează bine și că ea reprezintă eficient interesele Statelor Unite.
Întrebările ridicate de investigația WSJ
Investigația The Wall Street Journal ridică întrebări despre posibila folosire a accesului privilegiat la conducerea administrației americane pentru obținerea unor beneficii financiare private.
Ea ridică întrebări și despre potențialele conflicte de interese ale unei persoane nominalizate într-o funcție diplomatică de rang înalt.
Dispută cu ministrul grec al Energiei, relatată de WSJ
Tot Wall Street Journal a relatat, la sfârșitul lunii septembrie, că, într-o discuție cu ministrul grec al Energiei, Guilfoyle ar fi insinuat că SUA ar fi implicate în demersurile de înlăturare a Guvernului Bolojan.
Informația a generat reacții vehemente la București și speculații legate de întâlnirea din 31 martie, când la aceeași masă au stat Sorin Grindeanu, Bogdan Ivan, Florin Vlădică, Adrian Thiess și ambasadoarea SUA în Grecia.
Potrivit WSJ, în martie, la o cină organizată la Atena, la care au participat oficiali greci și americani, Guilfoyle a intrat într-o dispută cu ministrul Energiei din Grecia, Stavros Papastavrou, în fața celorlalți invitați. În legătură cu prăbușirea iminentă a guvernului român, Guilfoyle le-ar fi spus celor prezenți: „Putem face asta oricărei țări dorim. Putem face asta și aici”, potrivit unei persoane care a participat la cină și altor persoane cărora li s-a povestit incidentul, citate de WSJ.
Discuția s-a înfierbântat, iar Papastavrou a răspuns că SUA nu pot înlocui guvernul Greciei, care a fost ales de popor. Avocatul lui Guilfoyle a contestat descrierea schimbului de replici, a scris Wall Street Journal. Informațiile despre amenințările la adresa Greciei au fost respinse atât de Papastavrou, cât și de purtătorul de cuvânt al Guvernului elen.
