Cristian Bușoi, la dezbaterea „Argument pentru Energie”, despre riscul scumpirilor: „Ne pregătim de o iarnă cu prețuri mari”

Cristian Bușoi a fost prezent joi, 8 octombrie, la evenimentul „Argument pentru Energie”, organizat în cadrul platformei „Argument pentru România”. Oficialul a explicat că Europa se pregătește pentru o iarnă și o primăvară cu prețuri ridicate la energie. El a subliniat că România nu este ferită de această evoluție, chiar dacă este producătoare de gaze naturale.

„După Consiliul informal al miniștrilor Energiei de săptămâna trecută de la Dublin, am explicat că Uniunea Europeană se pregătește de o iarnă și o primăvară cu prețuri mari la energie. Aceasta a fost principala îngrijorare. Este și avertismentul pe care comisarul Dan Jørgensen l-a transmis statelor membre, rugându-le să găsească soluții de eficientizare a consumului și măsuri de protejare a populației vulnerabile. Trebuie să vedem în ce măsură putem oferi sprijin și industriei, marilor consumatori de electricitate și gaz natural”, a declarat Cristian Bușoi.

De ce s-ar putea scumpi energia în România?

Una dintre principalele cauze pentru care s-ar putea scumpi energia în România este situația din Orientul Mijlociu. Conflictul afectează indirect piața europeană a gazului, în special prin situația Strâmtorii Ormuz, o rută importantă pentru transportul resurselor energetice. „Principala cauză, care nu este în puterea Uniunii Europene de a o rezolva, este conflictul din Orientul Mijlociu. Sigur că influențează și războiul pe care Rusia îl duce împotriva Ucrainei și, indirect, decizia corectă a Uniunii Europene de a elimina total importurile de gaz natural din Rusia, cel mai târziu în 2027”, a spus Cristian Bușoi.

Închiderea Strâmtorii Ormuz înseamnă, subliniază secretarul de stat, că Europa și Asia ajung să concureze pentru aceleași cantități de gaz natural lichefiat, în special pentru LNG provenit din Statele Unite. Cererea suplimentară pune presiune asupra prețurilor europene. „Prețul gazului și, mai ales, cotațiile TTF, unul dintre principalii indicatori de referință pentru prețul gazului natural, ajung la valori foarte mari. În octombrie 2025, ofertele erau de 33 de euro, de exemplu. Astăzi se ajunge la 75-78 de euro. Lucrurile nu par a-și găsi o rezolvare cât timp Strâmtoarea Ormuz este închisă”, a declarat secretarul de stat.

Cernavodă, o presiune suplimentară

Pe lângă problemele de pe piața internațională a gazului, România are și o problemă internă prin oprirea reactoarelor de la Cernavodă. Reactorul 1 a fost oprit la sfârșitul lunii iulie, iar reactorul 2 pe 13 august. Cele două reactoare furnizează împreună aproximativ 1.400 MW. Redeschiderea lor era așteptată inițial în septembrie, însă nivelul scăzut al apei și debitele istorice ale Dunării nu au permis revenirea lor în funcțiune.

„În ciuda speranțelor și a unor prognoze care nu erau 100% sigure, dar pe care ne-am fi dorit să le vedem confirmate, redeschiderea nu a fost posibilă. În aceste zile nu doar că nu vedem o creștere a nivelului apei, ci, în condițiile în care avem debite la minime istorice, vedem în continuare o scădere. Ceea ce ne duce cu gândul că, cel puțin în următoarele 10 zile, centrala de la Cernavodă nu poate fi redeschisă în condiții de siguranță”, a spus secretarul de stat la dezbaterea „Argument pentru Energie”.

Iar energia care nu mai este produsă de reactoarele de la Cernavodă trebuie înlocuită din alte surse. „Am avut în weekendul trecut și un import record de 3.500 de megawați, într-un interval de vârf, în orele de seară, în condițiile în care nu ne-am epuizat resursele de cărbune și cele din lacurile de rezervă ale Hidroelectrica”, a explicat Cristian Bușoi.

Problema Brațului Bala

Lucrările de pe Brațul Bala al Dunării reprezintă o intervenție de infrastructură importantă pentru funcționarea centralei. Oficialul punctează că Ministerul Energiei a atras în repetate rânduri atenția asupra necesității începerii lucrărilor. El spune că, dacă acestea ar fi fost realizate mai devreme, situația actuală ar fi fost diferită.

Cristian Bușoi a precizat că seceta actuală nu putea fi anticipată la amploarea la care s-a ajuns. Însă amintește că problema infrastructurii de la Bala era cunoscută. „Nimeni nu se aștepta la o secetă atât de prelungită, de magnitudinea actuală, nici specialiștii cu mare vechime de la Apele Române nu au prevăzut-o. Dar nu putem construi Cernavodă 3 și 4 fără lucrări extinse pe Brațul Bala. Acest lucru există în toate studiile de fezabilitate și în toate documentele de pregătire a investiției”, a declarat oficialul.

Potrivit lui, întârzierea lucrărilor ar putea avea consecințe și asupra economiei, nu doar asupra funcționării actualelor reactoare. 

De ce contează prețul energiei pentru fiecare român

O creștere a prețului energiei se reflectă și în cazul companiilor, căci energia este un cost de producție. Dacă energia se scumpește, firmele pot ajunge să plătească mai mult pentru fabricarea bunurilor și pentru furnizarea serviciilor. Iar o parte din aceste costuri poate ajunge, în cele din urmă, în prețul produselor.

Cristian Bușoi subliniază că efectul se poate vedea în competitivitatea industriei, în locurile de muncă, în inflație și în puterea de cumpărare. „Uniunea Europeană și, prin urmare, România se pregătesc de o iarnă și o primăvară cu prețuri mari. Este posibilă și o creștere de 20-25%, potrivit evaluărilor unor experți independenți”, a specificat oficialul la evenimentul „Argument pentru Energie”.

„Sunt lucruri pe care românii și, mai ales, marii consumatori industriali le resimt, pentru că le reduc competitivitatea. Aici este marea miză și locul în care nu este ușor să găsim soluții. Pentru că reducerea competitivității pune presiune pe taxe și impozite, pe locurile de muncă și duce la creșterea prețului produselor finite. Ceea ce generează un efect de inflație, generează probleme privind puterea de cumpărare. Orice creștere cauzată de majorarea prețului la electricitate afectează economia României”, a declarat Cristian Bușoi.

România are nevoie de capacitatea de a păstra energie

România are nevoie de un mix de soluții. Secretarul de stat a indicat investițiile în energie nucleară, gaze naturale, regenerabile și stocare. „Puteam accelera și proiectele de regenerabile și, mai ales, pe cele de stocare”, a spus el și a dat apoi exemplul Bulgariei „unde dezvoltarea stocării a fost mai rapidă, structura sistemului energetic a creat un stimulent economic mai puternic pentru investițiile în baterii”.

Stocarea este importantă deoarece producția de energie solară, de exemplu, este concentrată în timpul zilei, în timp ce consumul și prețurile pot crește seara. Bateriile permit păstrarea unei părți din energia produsă atunci când există surplus și utilizarea ei ulterior.

Cristian Bușoi spune că România a făcut deja pași importanți în această direcție. „Stocarea a crescut spectaculos la peste 1.000 MW instalati astăzi”, a adăugat el. Dar, în paralel, subliniază oficialul, autoritățile trebuie să reducă și timpul necesar pentru aprobarea investițiilor. El a salutat ritmul accelerat al ANRE și a punctat că mediul privat trebuie ajutat să depășească barierele birocratice.

Energia nucleară, investițiile în gaz și proiectele care urmează

În cazul țării noastre, energia nucleară rămâne, în opinia lui Cristian Bușoi, una dintre componentele centrale ale viitorului sistem energetic. „Cel mai important obiectiv rămâne continuarea investițiilor nucleare, pentru că este energie cu emisii zero de CO2, cu preț predictibil, neinfluențat de evenimente geopolitice. Avem Cernavodă 3 și 4 și retehnologizarea unității 1, care începe anul viitor și va dura minim doi ani, probabil doi ani și jumătate. După care vom avea din nou unitatea 1 pentru încă 30 de ani”, a menționat secretarul de stat. 

Pentru necesarul de energie din orele de seară, România se bazează și pe centralele pe gaze naturale. Cristian Bușoi a amintit de proiectele de la Mintia și Iernut. „Mintia sperăm să intre măcar parțial în sistemul național până la sfârșitul acestui an. S-au început deja testele. Dar prețul ridicat al gazului complică în această perioadă funcționarea în etapa de testare”, a spus el. La Iernut, potrivit secretarului de stat, „investiția ar urma să fie finalizată până la sfârșitul anului, iar testele și primele cantități de electricitate livrate în sistem ar putea începe la începutul anului viitor”.

De asemenea, evoluția prețurilor rămâne strâns legată de situația geopolitică. O eventuală redeschidere a Strâmtorii Ormuz ar putea duce la o scădere rapidă a prețurilor produselor petroliere și, ulterior, la o detensionare a pieței gazului. Însă momentul unei asemenea evoluții nu poate fi anticipat cu certitudine.

Un „Argument pentru Energie”

Dezbaterile au avut loc în cadrul primei ediții „Argument pentru Energie”, eveniment dedicat transformărilor prin care trece sectorul energetic din România.

Evenimentul face parte din platforma națională „Argument pentru România”, care își propune să aducă la aceeași masă autorități, lideri din mediul de afaceri, experți, investitori, reprezentanți ai mediului academic și ai societății civile.