Ca în Coreea de Nord. Povestea neştiută a tablourilor soţilor Ceauşescu de pe cel mai înalt punct al Slatinei şi îndepărtarea lor

În anii ’80, Dealul Grădişte din municipiul Slatina reprezenta punctul central al propagandei. Aici trona un simbol al puterii absolute. Autoritățile vremii montaseră două tablouri imense în acea zonă înaltă.

Nicolae Ceaușescu și Elena priveau de sus orașul. Atmosfera semăna izbitor cu imaginile din Coreea de Nord din prezent. Există povești despre pozele realizate în acele momente de glorie.

În interiorul unei imagini celebre din Slatina se pot observa respectivele tablouri. Un istoric a scos la iveală detalii despre fotografie. Unghiul pozei a provocat discuții aprinse, deoarece portretele tovarășilor apar doar în plan secundar în acea imagine.

În centrul fotografiei iese în evidență fostul magazin „Oltul”. Liderii comuniști au cerut ștergerea imediată a acestor imagini. Imaginea conducătorilor trebuia mereu să ocupe planul principal al oricărei compoziții.

Revoluția din decembrie și căderea simbolurilor dictaturii

Schimbarea radicală a venit odată cu evenimentele din decembrie. Constantin Popescu este un revoluționar din Slatina, implicat direct în acele mișcări. El a evocat, pentru News Edge, momentele pline de intensitate trăite alături de alți tineri. Revoluționarii locali au avut un obiectiv clar în primele ore ale protestelor. Ei au dorit eliminarea simbolurilor puterii dictatoriale.

„La un moment, pe 23 decembrie, oamenii au ieşit în faţa clădirii Comitetului Partidului Comunist Român, aici la noi, la Olt. Lângă sediul partidului, era o frescă, oamenii au mers și au dat această frescă jos”, a declarat Constantin Popescu. Cele două tablouri, care încă tronau peste oraş, au devenit ţinta mulţimii.

 „Bătălia cea mare a fost pentru Dealul Grădişte, unde erau două tablouri ale Elenei şi lui Nicolae Ceauşescu”, a rememorat Popescu.

Grupuri mari de cetățeni au mers spre cel mai înalt punct din Slatina. Au folosit unelte aduse de acasă pentru a demonta acele structuri masive.

 „Noi am mobilizat o grămadă de oameni, noi am mers acolo, am luat nişte aparate de sudură şi noi am dat acele tablouri jos”, a explicat Constantin Popescu.

Bucuria îndepărtării simbolurilor dictaturii

Revoluţionarul îşi aminteşte de starea de bucurie care i-a cuprins pe cei care doborâseră acele simboluri egale cu regimul opresiv impus de Ceauşescu, în deceniile anterioare.

 „Să fi văzut ce bucurie era atunci când tablourile cuplului Ceauşescu au fost date jos”, a povestit Constantin Popescu.

Mulțimea a coborât apoi spre centrul orașului pentru a continua protestele.

„Noi am revenit seara în oraş, la sediul partidului, unde oamenii începuseră deja să se organizeze, Frontul Salvării Naţionale cu domnul Grădinaru, domnul Spoitu, domnul Delureanu şi mulţi alţii. Aceştia au încercat să preia puterea şi să facem schimbarea din mers”, a mai spus Constantin Popescu.

Situația locală a fost una lipsită de violențe extreme. Autoritățile comuniste nu au acționat agresiv împotriva manifestanților.

 „Au fost evitate vărsările de sânge. Cei de la Şcoala de Poliţie au fost blocaţi în interior pur şi simplu, Miliţia a stat departe şi nu a executat acţiuni represive”, a menţionat Popescu.

„Când am văzut ce era în Bucureşti, am solicitat noilor autorităţi să ne pună la dispoziţie nişte autobuze, să mergem la Capitală, pentru a ajuta pe cei de acolo. Aşa am considerat noi”, a adăugat revoluţionarul.

Mulţi dintre olteni au ales să plece cu trenul către evenimentele fierbinţi din Capitală.

„Au fost puse la dispoziţie cinci autobuze şi noi am plecat noaptea târziu. Am fost câţiva care am făcut listă cu cei care au urcat, ca să putem avea o evidenţă. O altă parte a plecat cu trenul sau cu maşina”, a încheiat Constantin Popescu.

Planurile actuale pentru o cruce monumentală

Aspectul Dealului Grădiște a suferit diverse modificări. Acolo se află Casa Căsătoriilor, un steag uriaș, fostul turn de apă și un cort pentru evenimente.

Primarul din Slatina are un plan nou. Mario De Mezzo dorește construcția unui monument uriaș. Este vorba despre o cruce de o sută șaizeci de metri. Aceasta ar urma să devină cea mai înaltă cruce din lume. Edilul consideră proiectul important. Consiliul a aprobat rectificarea bugetară. Banii acoperă studiul fezabilității și proiectul tehnic.

„Va fi un proiect spectaculos. Noi propunem să construim pe dealul Grădişte cea mai înaltă cruce din lume”, a explicat Mario De Mezzo.

„Va fi un reper nu doar naţional, nu doar european, ci mondial”

Actualul primar crede că proiectul său grandios va duce la o apropiere de „valorile tradiţionale”.

„Va fi o cruce care va avea 160 de metri înălţime şi care va fi un reper şi turistic şi spiritual pentru municipiul Slatina. Cred că trecem prin vremuri dificile, în care valorile sunt extrem de amestecate şi oamenii se îndepărtează de la valorile tradiţionale ale României”, a menționat Mario De Mezzo.

El spune că această cruce va deveni un reper mondial.

„Şi atunci, cea mai înaltă cruce din lume, pe dealul Grădişte, va fi un reper nu doar naţional, nu doar european, ci mondial”, a afirmat De Mezzo.

Mario De Mezzo a mai declarat că viitoarea cruce de pe Dealul Grădiște va deveni un proiect de răsunet mondial și o operă de artă care va atrage vizitatori din întreaga lume.

„Eu vă garantez că vor fi oameni din toată lumea care vor veni să vadă crucea de la Slatina. Va fi o cruce simbol şi operă de artă în acelaşi timp. Vă garantez că va fi un proiect de răsunet mondial”, a declarat Mario De Mezzo.

„Consider absolut regretabile intențiile aleșilor din Slatina“

Ileana Racheru, directoare a Direcției Formare Profesională în cadrul Institutului Diplomatic Român și expertă în spațiul ex-sovietic, a reacționat dur printr-o postare în social media, criticând inițiativa pe care o consideră lipsită de sens și „megalomanică”.

Proiectul, prezentat de autorități ca fiind unul „de răsunet mondial” și menit să readucă locuitorii Slatinei la „valorile tradiționale”, a fost ironizat și contestat de Racheru.

„Consider absolut regretabile intențiile aleșilor din Slatina de a construi o cruce gigantică cu scopul de a readuce oamenii la valorile tradiționale ale României”, scrie aceasta, atrăgând atenția că spiritualitatea autentică nu are nevoie de simboluri opulente.

Ileana Racheru amintește că municipiul Slatina are deja două centre spirituale importante, care exprimă esența ortodoxiei românești fără a recurge la extravaganțe sau spectacol: Mănăstirea Clocociov și Schitul Strehareți.

„Ambele datează din timpuri străvechi și impresionează prin smerenia monahilor, lipsa opulenței și slujbele religioase. Slatina nu are nevoie de proiecte megalomanice care duc în derizoriu credința autentică și care frizează ridicolul național”, notează experta.

În mesajul său, Racheru avertizează asupra riscului de politizare a simbolurilor religioase. Ea atrage atenția că proiectul are accente ideologice periculoase, promovând un naționalism de tip ortodoxist care se suprapune peste retorica AUR.

„Valorile tradiționale ale României nu au nicio legătură cu preluarea naționalismului ortodoxist al AUR (chiar și în situațiile în care majoritatea din consiliul local e formată cu participarea auristilor)”, avertizează Racheru.