SUA pariază 10.300 de miliarde de dolari pe inteligența artificială. Investițiile pot depăși marile boom-uri de infrastructură din istorie

Inteligența artificială are nevoie de o infrastructură fizică uriașă. În spatele modelelor AI se află centre de date, centrale și rețele electrice, sisteme de răcire, fibră optică și cantități foarte mari de cipuri și alte echipamente.

Dimensiunea investițiilor începe să fie comparată cu marile transformări economice din istoria Statelor Unite. O analiză realizată de economistul Stijn Van Nieuwerburgh și publicată de Wall Street Journal estimează că infrastructura AI ar putea absorbi, în medie, 3,63% din PIB-ul american în fiecare an până în 2032.

Ca pondere în economie, nivelul ar fi mai mare decât cel înregistrat în perioadele de dezvoltare accelerată a canalelor, căilor ferate, electrificării, autostrăzilor sau infrastructurii de telecomunicații.

10.300 de miliarde de dolari până în 2032

Estimarea Brookings include centrele de date, sistemele energetice necesare acestora, infrastructura de rețea și cipurile specializate folosite pentru inteligența artificială. În total, investițiile din perioada 2025-2032 sunt evaluate la 10.300 de miliarde de dolari.

Autorul studiului subliniază că suma este o proiecție și că nivelul efectiv poate fi mai redus. Chiar și așa, amploarea actuală a construcțiilor este deja neobișnuită în istoria economică recentă a SUA.

The Wall Street Journal notează că investițiile în AI ar urma să reprezinte aproximativ 1,9% din PIB-ul SUA numai în 2026, potrivit estimărilor Goldman Sachs. Ultima perioadă în care dezvoltarea unei singure industrii a avut o pondere mai mare în economia americană a fost boom-ul căilor ferate din secolul al XIX-lea.

Centrele de date susțin o parte importantă a sectorului construcțiilor

Efectul se vede deja în construcții. În primele șapte luni ale anului, companiile americane au cheltuit aproximativ 37 de miliarde de dolari pentru construirea centrelor de date. Suma este cu aproximativ 9 miliarde mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut.

În același timp, cheltuielile pentru restul construcțiilor private, locuințe, blocuri, centre comerciale și alte proiecte, au fost cu aproximativ 46 de miliarde de dolari sub nivelul din anul precedent în primele șapte luni.

Cererea uriașă pentru centre de date începe însă să provoace concurență pentru resurse. Sunt necesare terenuri, electricieni, materiale și, mai ales, foarte multă energie, iar unele regiuni încep să resimtă presiunea.

Federal Reserve Bank of Richmond a semnalat deja că dezvoltarea centrelor de date afectează disponibilitatea forței de muncă în anumite zone. Companiile concurează pentru aceiași muncitori specializați și pentru aceeași capacitate electrică.

Unele fabrici pierd lupta pentru electricitate

Una dintre consecințe este competiția pentru accesul la rețeaua electrică. WSJ descrie cazul unei fabrici de aluminiu care ar fi trebuit să fie construită în Mississippi și să creeze aproximativ 1.000 de locuri de muncă permanente. După ce un centru de date a fost anunțat în apropierea unuia dintre amplasamentele analizate, energia disponibilă nu mai era suficientă pentru ambele proiecte. Fabrica a ales în cele din urmă Oklahoma.

Problema apare și în cazul terenurilor. În unele regiuni, dezvoltatorii centrelor de date plătesc suficient de mult încât să împingă prețurile în sus. Ceea ce face mai dificilă amplasarea unor proiecte industriale.

Consultanții specializați în alegerea locațiilor pentru fabrici avertizează că extinderea rapidă a centrelor de date începe astfel să concureze direct cu industria prelucrătoare.

Giganții tehnologici: 4.200 de miliarde de dolari

O mare parte a cheltuielilor vine de la giganții tehnologici. Analiștii FactSet estimează că Alphabet, Amazon, Meta, Microsoft și Oracle vor investi împreună aproximativ 4.200 de miliarde de dolari din 2005 până în 2029.

O proporție tot mai mare a acestei expansiuni este finanțată prin împrumuturi. Aici apare unul dintre principalele riscuri pentru economie și pentru sectorul financiar.

Stijn Van Nieuwerburgh avertizează că marile companii tehnologice folosesc inclusiv entități din afara bilanțului pentru a se împrumuta de la bănci și firme de credit privat. Aceste structuri sunt raportate mai puțin transparent, ceea ce face dificilă evaluarea exactă a riscurilor acumulate.

Dacă inteligența artificială nu va genera suficiente venituri pentru plata datoriilor contractate pentru construcția centrelor de date, efectele ar putea ajunge dincolo de industria tehnologică. Băncile, fondurile și alte instituții care finanțează proiectele ar putea fi expuse.

Peste 750.000 de locuri de muncă legate de AI

Boom-ul produce și o cerere puternică de angajați. Potrivit estimărilor LinkedIn citate de WSJ, activitățile legate de AI au generat peste 750.000 de noi locuri de muncă în SUA din 2023 până în 2026.

Salariile sunt considerabil peste media pieței. Salariul median afișat pentru posturile legate de AI este de aproximativ 180.000 de dolari pe an. Comparativ cu circa 80.000 de dolari pentru totalul ofertelor analizate de platformă.

Cele mai multe poziții noi sunt pentru angajați cu pregătire tehnică, precum ingineri AI sau specialiști în adnotarea datelor. Centrele de date au creat însă și aproximativ 117.000 de locuri de muncă din 2024. Asta fără a include posturile temporare din construcții.

Electricienii sunt printre meseriile care beneficiază puternic de valul de investiții. În zona Washington, numărul electricienilor sindicalizați a crescut în ultimii ani de la aproximativ 9.000 la 17.500.

WSJ descrie inclusiv cazul unui tânăr de 23 de ani care lucra în IT și s-a reprofilat ca electrician, temându-se că AI îi va afecta locul de muncă. Acum montează componente pentru centre de date și câștigă aproximativ 30 de dolari pe oră ca ucenic.

Angajații cu experiență pot câștiga mult mai mult. Un electrician citat de publicație ajunsese la 62 de dolari pe oră, la care se adăugau orele suplimentare.

Boom-ul AI se vede și în averea americanilor

Creșterea companiilor implicate în inteligența artificială a alimentat puternic și bursa. În trimestrul al doilea, acțiunile și participațiile la fonduri mutuale deținute de gospodăriile americane valorau aproximativ 63.000 de miliarde de dolari. Suma e aproape dublă față de sfârșitul anului 2022.

Creșterile bursiere au susținut consumul chiar într-o perioadă în care avansul salariilor, ajustat cu inflația, a încetinit. Beneficiile sunt însă concentrate mai ales în rândul americanilor cu venituri mari, care dețin o proporție mai mare din avere în acțiuni.

Efectul se vede și pe piața imobiliară din Silicon Valley. WSJ relatează cazul unei case scoase la vânzare pentru 9,9 milioane de dolari. Aceasta a primit șapte oferte și a intrat sub contract pentru peste 13 milioane. Cumpărătorul era un antreprenor din industria AI.

În timp ce vânzările de locuințe din SUA traversează de câțiva ani o perioadă slabă, segmentul de lux din Silicon Valley beneficiază de averile generate de boomul tehnologic.

Cererea pentru cipuri începe să împingă prețurile în sus

Valul de investiții are și efecte asupra inflației. Centrele de date consumă cantități uriașe de cipuri de memorie, sisteme de stocare și alte echipamente, iar cererea ridicată provoacă penurii pe anumite segmente.

Prețurile plătite de importatorii americani pentru calculatoare, periferice și semiconductori erau în august cu aproximativ 20% mai mari decât cu un an înainte. Scumpirile ajung treptat și la unele produse destinate consumatorilor, inclusiv telefoane și console de jocuri.

Presiunea apare și pe piața muncii. Președintele Fed Chicago, Austan Goolsbee, a avertizat că investițiile în centre de date contribuie la creșterea salariilor în domeniile care furnizează forță de muncă pentru aceste proiecte.

Fed a indicat și împrumuturile uriașe contractate de marile companii tehnologice printre factorii care împing în sus dobânzile pe termen lung. În unele regiuni cu multe centre de date au crescut și facturile la electricitate.

Un pariu uriaș pentru economia americană

Investițiile în AI susțin în prezent construcțiile, creează locuri de muncă și alimentează creșterile bursiere. În același timp, economia americană devine tot mai dependentă de continuarea acestui val de cheltuieli.

Riscul major apare dacă veniturile generate de inteligența artificială nu vor crește suficient pentru a justifica investițiile și datoriile acumulate. O încetinire bruscă ar putea afecta constructorii, companiile energetice, creditorii și piețele financiare.

Pentru moment, SUA construiesc infrastructura AI într-un ritm care, raportat la dimensiunea economiei, ar putea depăși marile valuri de investiții care au adus căile ferate, electrificarea și autostrăzile.