Strategia tehnologică a Chinei: poate autosuficiența să înlocuiască accesul la cele mai bune tehnologii din lume?

Această idee este susținută de jurnalistul Michael Schuman într-o analiză publicată de revista The Atlantic, care examinează avantajele și limitele modelului tehnologic promovat de autoritățile chineze.

Beijingul preferă tehnologia locală, chiar dacă nu este cea mai performantă

Un exemplu recent este decizia autorităților chineze privind cipurile pentru inteligență artificială produse de Nvidia.

După ce administrația Donald Trump a anunțat relaxarea restricțiilor la export pentru cipurile H200, astfel încât acestea să poată fi vândute unor companii chineze autorizate, Beijingul a limitat utilizarea lor pe piața internă. Potrivit analizei, autoritățile au permis accesul doar unui număr redus de firme. Și au încercat să restrângă disponibilitatea acestor produse.

Motivul este unul strategic: guvernul preferă ca firmele chineze să utilizeze cipuri dezvoltate și fabricate în China. În ciuda faptului că acestea nu ating încă performanțele competitorilor occidentali.

Deschiderea către exterior a contribuit la ascensiunea Chinei

Paradoxal, succesul economic al Chinei a fost construit tocmai pe o perioadă de deschidere către tehnologia străină.

Începând cu anii ’80, odată cu integrarea în comerțul internațional, industria chineză a absorbit rapid cunoștințe și tehnologii dezvoltate în alte state. Ulterior, autoritățile au sprijinit sistematic noile industrii prin politici publice și investiții consistente.

Această combinație dintre transferul de tehnologie și susținerea statului a permis Chinei să devină unul dintre liderii mondiali în domenii precum telecomunicațiile și transportul feroviar de mare viteză.

De la deschidere la controlul ecosistemului digital

Situația s-a schimbat odată cu dezvoltarea internetului.

Pentru a controla fluxul de informații, Beijingul a construit ceea ce este cunoscut drept Marele Firewall al Chinei, blocând accesul la platforme precum Facebook, Google sau X. Și favorizând apariția unor alternative locale.

Astfel au crescut companii precum Baidu, Tencent și, ulterior, ByteDance, însă autorul remarcă faptul că majoritatea acestor firme au rămas concentrate în principal pe piața internă. Excepția este TikTok, care a devenit un fenomen global. Deși aplicația nu este disponibilă în China.

Xi Jinping a accelerat cursa pentru independență tehnologică

Potrivit analizei, schimbarea majoră a venit în urmă cu aproximativ un deceniu. Când tensiunile dintre China și Statele Unite au început să se intensifice.

Convins că dependența de tehnologia occidentală reprezintă o vulnerabilitate strategică, președintele Xi Jinping a direcționat sute de miliarde de dolari către dezvoltarea producției interne de semiconductori, inteligență artificială, vehicule electrice și alte industrii considerate esențiale.

În unele domenii, rezultatele sunt evidente. China controlează astăzi aproape întregul lanț de producție pentru automobilele electrice, de la baterii până la software.

Industria cipurilor rămâne cea mai dificilă provocare

Semiconductorii reprezintă însă o cu totul altă provocare.

Producția unui cip modern implică tehnologii și furnizori din numeroase țări. Ceea ce face extrem de dificilă construirea unui lanț complet independent.

Scott Kennedy, expert în cadrul Center for Strategic and International Studies (CSIS), consideră că o astfel de încercare este practic imposibilă. „Este, în esență, imposibil”, afirmă acesta. Și adaugă că un asemenea demers este „prohibitiv din punctul de vedere al costurilor și contraproductiv”.

În opinia autorului, China investește resurse uriașe pentru a reproduce tehnologii deja existente. În loc să beneficieze de colaborarea internațională care a accelerat progresul industriei semiconductorilor timp de decenii.

Inteligența artificială se dezvoltă într-o piață închisă

Același model este vizibil și în domeniul inteligenței artificiale.

Companiile chineze precum DeepSeek, Alibaba sau Moonshot beneficiază de o piață internă protejat. Dar accesul utilizatorilor la platforme occidentale precum ChatGPT sau Claude este limitat.

Autorul susține că această abordare reduce expunerea cercetătorilor și utilizatorilor chinezi la cele mai performante modele disponibile la nivel global. Într-un moment în care AI evoluează într-un ritm fără precedent.

În paralel, Beijingul analizează noi restricții privind accesul companiilor străine la cele mai avansate modele AI dezvoltate în China, de teama transferului de know-how către competitori.

Acuzații privind folosirea modelelor americane pentru dezvoltarea AI-ului chinez

Analiza amintește și acuzațiile formulate de compania americană Anthropic. Potrivit acestora grupul chinez Alibaba ar fi utilizat mii de conturi pentru a extrage informații din modelul Claude, în scopul antrenării propriului sistem de inteligență artificială.

Anthropic susține că este vorba despre „cel mai mare atac de tip distillation cunoscut până în prezent”, acuzație pe care Alibaba nu a comentat-o.

În urma acestor incidente, compania americană și-a întărit măsurile de protecție. Ceea ce, în opinia autorului, accentuează și mai mult separarea dintre ecosistemele tehnologice ale Chinei și Statelor Unite.

O competiție care riscă să împartă lumea tehnologică în două

Paul Triolo, specialist în tehnologie chineză, consideră că este posibil ca inteligența artificială să evolueze în două ecosisteme aproape independente. Unul construit în jurul Statelor Unite și celălalt în jurul Chinei.

Totuși, concluzia analizei este că izolarea completă poate deveni o sabie cu două tăișuri.

Protejarea industriei locale oferă avantaje pe termen scurt și reduce dependența de tehnologiile străine. Însă limitarea colaborării internaționale și restricționarea accesului la cele mai performante produse disponibile pe piață pot încetini inovația într-un sector în care schimbul global de idei și tehnologii a reprezentat, până acum, unul dintre principalii factori ai progresului.