Marsilia, regatul european al drogurilor. Cine este DZ Mafia

Între alianțe, războaie interne și un „impozit” criminal asupra economiei locale, întrebarea nu mai este dacă DZ Mafia este violentă. Ci dacă se transformă într-o veritabilă mafie, în sensul internațional cunoscut.

Clanuri, bande și organizații

Raportul din 2025 al Serviciului de Informații și Analiză Strategică privind Criminalitatea Organizată (Sirasco) descrie o situație îngrijorătoare pentru întreg teritoriul francez. Clanuri, bande și organizații par să se fi dezvoltat fără ca, deocamdată, să fie posibilă stabilirea exactă a legăturilor durabile sau ocazionale dintre aceste entități, uneori rivale, alteori aliate.

În ceea ce privește Corsica, polițiștii și jandarmii dezvăluie că nu mai puțin de douăzeci de echipe criminale. Ele sunt organizate în două blocuri, exercită o „influență de tip mafiot” asupra „Insulei Frumuseții”. Aceste grupări s-au infiltrat în sectoarele cele mai profitabile ale economiei legale. Se pot aminti construcțiile, piața imobiliară, transportul maritim, hotelăria sau restaurantele.

Temerile sunt mari că aceste grupuri își extind influența în sferele politice, sociale și economice. Apoi ajung să exercite o putere de facto asupra unor decizii locale și asupra modului în care sunt distribuite resursele publice.

Puternica DZ Mafia

În această cartografie a criminalității, Sirasco semnalează și existența unor conexiuni între anumite grupări corsicane. Dar și DZ Mafia, organizație criminală din Marsilia devenită deja bine cunoscută. Pentru a construi aceste legături, gruparea s-a sprijinit pe comunitatea magrebiană. Dar și pe grupuri de nomazi care au dezvoltat relații cu mediile infracționale din Marsilia. Treptat, această apropiere a dus la schimburi de servicii. Trafic de droguri, logistică și spălare de bani, toate între Corsica și zona marseieză.

Aceste alianțe s-au format în mare parte în închisori, în special în penitenciarul Baumettes din Marsilia. Aici, figuri ale criminalității corsicane și membri importanți ai DZ Mafia au organizat operațiuni comune privind traficul de cocaină și alte activități ilegale, funcționând practic ca niște „societăți mixte” criminale.

Ce este criminalitatea de control

La 20 ianuarie 2026, într-un interviu difuzat pe postul France 24, cercetătoarea Clotilde Champeyrache – economist, lector la Conservatorul Național de Arte și Meserii și specialist în studiul mafiilor – și comisarul de poliție și eseistul Jean-François Gayraud, directorul Academiei de Informații, au definit această evoluție drept „criminalitate de control”.

Cu alte cuvinte, aceste organizații nu urmăresc doar profitul ilegal, ci și obținerea unei poziții de putere în societate. Ele vor controla treptat sectoare întregi ale economiei și ale instituțiilor. Aceste „puteri criminale” administrează teritorii în rețea. Astfel, relația dintre mediile corsicane și cele din Marsilia – unde DZ Mafia devine partener sau rival al clanurilor corsicane – precum și reorganizarea în curs a DZ la Marsilia ilustrează strategiile utilizate pentru controlul teritorial.

De la trafic la „impozit” criminal

Un alt caz scoate la iveală apetitul uriaș al DZ Mafia. Această foame pare de nestins, pentru că nicio cantitate de bani nu pare suficientă pentru a o potoli.

Un dosar analizat în cadrul anchetei dezvăluie existența unui personaj numit Hassen (nume fictiv), care se prezintă drept „șeful” rețelei de cocaină din cartierul Cayolle din Marsilia. Obsedat de bani, acesta este dispus să preia alte puncte de vânzare. Chiar dacă asta înseamnă confruntări cu grupări rivale pentru a-și extinde influența.

Această încercare de monopol reflectă o logică simplă. Cine controlează punctul de vânzare a drogurilor controlează fluxul de bani și decide cine profită de pe urma lui.

Investigațiile jurnalistice realizate în Marsilia arată că gruparea este implicată și în extorcarea comercianților. De peste doi ani circulă pe Snapchat videoclipuri în care persoane care se revendică din DZ Mafia. Ei cer bani de la proprietari de baruri, restaurante sau magazine, amenințându-i cu incendieri, violențe sau represalii împotriva familiilor lor.

Violența, la ordinea zilei

În unele cazuri, atacurile sunt extrem de violente. Indivizi înarmați cu puști de tip shotgun intră în magazine în plină zi, distrug rafturi sau incendiază localuri. Cei implicați avertizează că pentru cei care refuză să plătească „vor veni vremuri întunecate”.

Nu este întotdeauna clar dacă numele „DZ Mafia” este folosit doar pentru a produce panică sau dacă atacatorii sunt într-adevăr membri ai organizației. Totuși, în Marsilia și în împrejurimi, această etichetă funcționează ca un instrument de intimidare. Asta permițând colectarea unui fel de „impozit” asupra economiei locale.

Clotilde Champeyrache explică faptul că această capacitate de a percepe un „impozit” este o caracteristică esențială a organizațiilor de tip mafiot. Ele nu se limitează la vânzarea unui produs ilegal, ci impun taxe asupra unui teritoriu, asemenea unei autorități politice paralele.

Pentru Jean-François Gayraud, trecerea de la trafic la extorcare sistematică ar putea indica apariția unei structuri de tip mafiot. Gruparea devine astfel un arbitru local, stabilind cine plătește, cine este protejat și cine poate desfășura activități economice.

Influență simbolică și culturală

În Marsilia, DZ Mafia încearcă să își extindă influența și în plan simbolic sau cultural. Gruparea influențează comportamentele tinerilor și contribuie la popularizarea unor expresii și simboluri în anumite cartiere ale orașului.

Jurnaliștii Paul Deutschmann, Simon Piel și Joan Tilouine descriu în cartea lor „L’Empire – Enquête au cœur du rap français”, apărută în octombrie 2025, apariția unor simboluri ale DZ Mafia în videoclipuri de rap filmate în cartierele pe care rețeaua le controlează.

De asemenea, există referințe la cazul rapperului marsilian SCH, Acesta ar fi fost amenințat cu extorcarea și a fost implicat într-un incident armat după un concert în august 2024. În urma atacului o persoană din anturajul său a murit.

În unele cartiere din Marsilia, punctele de vânzare a drogurilor sunt decorate cu graffiti în culorile DZ Mafia. Frescele murale glorifică violența, sfidarea autorității și controlul teritorial.

Contrar unor interpretări jurnalistice, această apariție a simbolurilor criminale pe zidurile orașului nu indică neapărat crearea unei „contra-societăți”, ci mai degrabă o încercare de normalizare și legitimare. Grupările criminale încearcă să se prezinte drept parte integrantă a peisajului economic și cultural local. Așa devenind un actor social cu care comunitatea ajunge să coexiste.

Omnipotență și omniprezență

Totuși, această interpretare este pusă sub semnul întrebării după seria de atacuri împotriva închisorilor și a personalului penitenciar din Franța. Acestea s-au înmulțit între aprilie și mai 2025. Aceste acțiuni au fost revendicate de un grup misterios numit DDPF („Apărarea drepturilor deținuților francezi”). Ele ar fi fost motivate de noile legi împotriva traficului de droguri și a criminalității organizate adoptate la 13 iunie 2025.

Rămâne de stabilit în ce măsură DZ Mafia a fost implicată în aceste atacuri.

Pentru a explica multiplicarea acestor semne și acțiuni, Jean-François Gayraud subliniază rolul mitului. Imaginea de omnipotență și omniprezență poate obține supunerea fără recurgerea permanentă la violență. Asta deoarece reputația este adesea suficientă pentru a impune tăcerea sau plata.

O influență cu adevărat mafiotă?

Emilio (nume fictiv), un investigator puternic implicat în dosarele de narcotrafic din Marsilia, se arată iritat de omniprezența DZ Mafia în mass-media și în discursurile oficiale.

„Trebuie să încetăm să supraevaluăm puterea DZ”, spune el. „Membrii ei sunt într-adevăr foarte violenți și periculoși. Dar nu sunt narcotraficanți de mare calibru și, mai ales, nu sunt o mafie! DZ a controlat numeroase puncte de vânzare de droguri în Marsilia, este adevărat. Dar asta nu este ceea ce definește marile rețele de trafic. Organizațiile serioase sunt capabile să finanțeze, să transporte și să distribuie tone de marfă în mod discret. Pentru asta sunt necesare alianțe durabile cu carteluri străine. DZ nu funcționează așa. Marile rețele din Marsilia, în special cele orientate spre cocaină, preferă să se țină departe de DZ. Și așa să evite zgomotul.”

Emilio lucrează de mult timp direct în teren și crede că a înțeles înaintea altora că informațiile obținute prin mijloace tehnologice – interceptări telefonice, monitorizare electronică, decriptări – nu pot reprezenta soluția miraculoasă în materie de informații.

Pentru el, ceea ce contează cu adevărat este „informația umană”. „Este singura modalitate de a ști ce se întâmplă cu adevărat pe teren. Dar și de a identifica precis forțele implicate”, spune el cu siguranța dată de experiența acumulată pe străzile din Marsilia.

Criteriile care definesc o mafie

Din punct de vedere academic, există criterii clare pentru a clasifica grupările criminale. Ca și pentru a stabili dacă este relevant să fie numite mafii. Aceste criterii sunt astăzi larg acceptate și se bazează pe standardele stabilite de Oficiul Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate (UNODC) și pe Convenția Națiunilor Unite împotriva criminalității transnaționale organizate – cunoscută și sub numele de Convenția de la Palermo – adoptată în anul 2000 și intrată în vigoare în 2003.

Aceste criterii permit diferențierea între criminalitatea organizată „clasică” și mafiile propriu-zise. În cazul mafiilor, principalele caracteristici sunt: controlul durabil asupra unui teritoriu, capacitatea organizată de a percepe un „impozit”, infiltrarea profundă în economia legală, legături organice cu sfera politică și capacitatea de a impune legea tăcerii.

Nu este surprinzător, așadar, că nota Sirasco privind Corsica menționează o „influență de tip mafiot”. Acest lucru arată că, chiar și în cazul unor grupări insulare foarte avansate, autoritățile ezită încă să folosească fără nuanțe termenul de „mafie”.

Următorul pas: economia legală

În cazul DZ Mafia, aceste criterii oferă o imagine contrastantă. Controlul teritorial și capacitatea de a reglementa violent piața drogurilor sunt deja evidente. Organizația este bine ancorată în mai multe cartiere din Marsilia, unde își impune regulile asupra punctelor de vânzare.

În același timp, gruparea începe să perceapă o formă de „impozit” criminal. Cel puțin parțial, prin extorcarea unor comercianți și taxarea anumitor activități locale. Această practică o apropie de rolul unui colector ilegal de taxe.

Pe de altă parte, infiltrarea în economia legală pare să fie încă un proces în curs. Există indicii privind investiții și alianțe în sectoare precum construcțiile, imobiliarele sau viața de noapte, dar amploarea și stabilitatea acestor legături sunt încă dificil de evaluat. În orice caz, nu se poate vorbi încă despre o rețea la fel de profundă precum cea a mafiilor istorice italiene.

De asemenea, legăturile politice structurate – în sensul unor relații stabile și documentate cu aleși sau partide – par să fie foarte limitate în cazul DZ Mafia, spre deosebire de unele grupări corsicane.

În schimb, legea tăcerii există în mai multe cartiere, unde frica și reputația grupării descurajează oamenii să vorbească. Acest lucru ar putea explica și impactul relativ al marșului alb organizat la 22 noiembrie 2025 la Marsilia, în memoria lui Mehdi Kessaci, fratele activistului antinarcos Amine Kessaci, ucis cu nouă zile mai devreme. La acea manifestație, rapperii orașului au fost în mare parte absenți.

Totuși, este clar că această dinamică nu a ajuns încă la nivelul de control social total observat în Sicilia, cu Cosa Nostra, sau în Calabria, cu ‘Ndrangheta.

O ruptură în interiorul DZ Mafia

La începutul anului 2026, pe rețelele sociale a circulat un videoclip filmat în cartierul Bassens din Marsilia – considerat un bastion istoric al DZ Mafia. Imaginile arătau o acțiune de intimidare petrecută pe 12 ianuarie, în care un dealer de nivel inferior, numit „charbonneur”, era agresat, dezbrăcat și acoperit cu vopsea neagră.

În fundal se putea vedea un graffiti cu sigla „DZNG”, însoțit de mesaje care îi acuzau pe fondatorii DZ că ar fi „informatori” și amenințau echipele acestora.

Acest acronim marchează o scindare în interiorul DZ Mafia, prin apariția grupării „DZ Nouvelle Génération” – DZ Noua Generație. Noua facțiune este susținută de un grup de lideri și locotenenți care contestă alianțele anterioare ale organizației, în special cele cu alte figuri ale narcobanditismului marsilian.

Războiul pe brand

Pentru jurnaliști și anchetatori, acest episod marchează în același timp un război intern și o încercare de a prelua „brandul” DZ, asociindu-l cu o nouă strategie de violență și comunicare.

Investigatorul Emilio semnalase deja de câteva luni o divergență puternică între DZ „istorică” și alte grupuri organizate în jurul unor lideri nemulțumiți de atenția excesivă din partea presei.

„Nu este bun pentru afaceri tot acest zgomot”, spune el. „În acest mediu, asasinatele nu deranjează pe nimeni, dar recurgerea permanentă la violență este, pentru unii capi de rețea, o fundătură.”

Se pare, de asemenea, că motivul fundamental al acestei rupturi ar fi fost declanșat de „dispariția” unui stoc important de droguri.

Colonelul Cătălin Țone despre fenomenul Marsilia

Întrebat despre subiect, colonelul (r) Cătălin Țone care a condus timp de peste 18 ani Serviciul Antidrog București ne-a declarat: “Criminalitatea gravă din Marsilia m-a preocupat dintotdeauna și am scris de mai multe ori despre asta, pentru că eu consider că este o lecție pentru autoritățile implicate în această luptă din toate statele, mai ales din Europa. Un exemplu de „așa nu”. Sau, altfel spus, odată scăpată de sub control, mafia este aproape imposibil de combătut eficient.În sprijinul acestei afirmații vin toate incidentele și situația operativă de acolo, care pare că a scăpat de sub controlul autorităților. Iar cifrele spun totul”.

Marsilia este un oraș-port cu sub un milion de locuitori, care reprezintă unul dintre cele mai importante porturi de intrare a drogurilor, în special a cocainei, în Europa.

”Dacă vorbim despre capturile de droguri realizate în Marsilia, putem spune că au însumat tone în anumite intervale de timp. Asta înseamnă resurse însemnate pentru grupările criminale și lupte sângeroase pentru putere. În această localitate, crimele legate de droguri au ajuns la valori record în ultimii ani (2021 = 39; 2022 = 37; 2023 = 47).În acest context, rafalele de Kalașnikov nu sunt chiar străine de auzul localnicilor, care în unele situații au căzut victime colaterale”, adaugă colonelul

La Paternelle și La Castellane, centre infracționale majore

Cătălin Țone mai spune că Marsilia este „cuibul” grupării criminale DZ Mafia, cantonată în principal în cartierele din nordul orașului (La Paternelle și La Castellane). ”Acolo este raiul drogurilor, iar poliția se impune cu greu. Din păcate, pot spune că DZ Mafia a depășit oarecum limitele unei grupări criminale și, în unele medii, a devenit o stare de spirit despre care se vorbește, se cântă și se invocă în atacuri și în șantaje violente. În dorința de a combate acest flagel, statul francez a luat măsuri inedite, incluzând mutarea deținuților (traficanți periculoși) în unități penitenciare sigure (Prison de Vendin-le-Vieil și Prison de Condé-sur-Sarthe) sau limitarea deplasărilor minorilor pe timpul nopții”.

Cât de eficiente se vor dovedi aceste măsuri rămâne de văzut, însă un lucru este clar: dacă lași întredeschisă ușa mafiei drogurilor, e posibil să nu o mai poți închide niciodată, așa cum s-a întâmplat în Mexic. ”România este o țară sigură, însă portul Constanța și dinamismul rețelelor de droguri ar trebui să ne dea de gândit și să investim mai multe resurse în efortul de combatere a fenomenului.”, încheie Țone.