Investigație MDR preluată de presa germană: cum au ajuns prestațiile sociale din Germania să schimbe comunități din România

Una dintre declarațiile citate de MDR au atras atenția. Este cea a unui primar român, care a descris prestațiile sociale germane drept „o comoară” pentru familiile din comunitatea sa.

Potrivit datelor prezentate de BILD pe baza investigației MDR, în orașul Hagen, din landul Renania de Nord-Westfalia, aproximativ 3.100 dintre cei 4.500 de cetățeni cu pașaport românesc beneficiază de ajutoare sociale. În 2013, numărul persoanelor aflate în această situație era de numai 52. Rezultatul investigației indică o creștere semnificativă în intervalul analizat.

O evoluție importantă este semnalată și la Magdeburg. Datelor Agenției Federale pentru Ocuparea Forței de Muncă din Germania sunt grăitoare. Cheltuielile sociale asociate cetățenilor români au crescut de la aproximativ 140.000 de euro în 2013 la peste trei milioane euro. Aceste cifre se referă la beneficiarii și cheltuielile din localitățile respective, nu la întreaga comunitate românească din Germania.

De la alocații mici pentru copii în România la cele decente din Germania

Reportajul realizat de jurnalista Jana Gareis revine și în România. Se oprește în localități în care aceasta documentase situația migrației în urmă cu opt ani. Imaginile surprind schimbări vizibile ale nivelului de trai. Case renovate sau construite, mașini mai scumpe și investiții realizate cu bani proveniți din Germania.

În comuna Bărbulești, primarul Zobar-Marian Cuțitaru vorbește deschis despre efectele economice ale prestațiilor sociale germane asupra familiilor din localitate. Edilul afirmă că administrația eliberează lunar aproximativ 20–30 de adeverințe necesare familiilor. Cu acestea se demonstrează că nu primesc alocație pentru copii și în România, în contextul solicitării prestațiilor din Germania. El descrie sumele primite de familii drept „o comoară” pentru comunitate.

Un alt exemplu din reportaj este cel al unei familii cu șapte copii, al cărei tată lucrează în construcții. Diferența dintre alocația pentru copii din România și cea din Germania este indicată de acesta drept unul dintre motivele pentru care familia preferă să trăiască și să muncească în Germania.

Ce spun autoritățile germane citate de MDR despre regulile de acordare a ajutoarelor

Investigația MDR nu se limitează la situația familiilor care se întorc în România cu venituri obținute în Germania. Ea analizează și dificultățile administrațiilor locale germane. Reprezentanți ai autorităților din Magdeburg și Halle susțin că actualele reguli europene și naționale pot crea situații dificil de gestionat. E greu în special atunci când există suspiciuni privind angajări fictive, activități independente simulate. La fel este și în cazul folosirii abuzive a unor forme de ocupare a forței de muncă.

La Hagen, reportajul prezintă activitatea unei echipe formate din reprezentanți ai mai multor instituții. Aceștia verifică situațiile în care există suspiciuni de fraudă sau de utilizare nejustificată a prestațiilor sociale. Autoritățile locale reclamă însă dificultăți în schimbul de informații și în coordonarea controalelor.

Contextul juridic este mai nuanțat decât sugerează unele formulări din presa tabloidă germană. Cetățenii români beneficiază de libera circulație în Uniunea Europeană și pot lucra în Germania fără permis de muncă. Totuși, dreptul la prestații sociale nu este automat: legislația germană și normele europene stabilesc condiții în funcție de statutul de lucrător, situația profesională și perioada de ședere. Un loc de muncă cu timp redus poate constitui o activitate reală, dar eligibilitatea se stabilește în funcție de circumstanțele concrete.

Discuția readusă în atenție de MDR privește, așadar, echilibrul dintre dreptul la libera circulație și protejarea sistemelor sociale naționale, precum și capacitatea autorităților de a identifica eventualele abuzuri fără a restrânge drepturile celor care muncesc legal.