Descoperire importantă despre îmbătrânire: celulele stem din sânge ar putea influența întregul organism

Oamenii de știință au identificat un posibil mecanism prin care îmbătrânirea celulelor stem din sânge ar putea contribui la apariția unor modificări asociate înaintării în vârstă în mai multe organe ale organismului.

Un studiu realizat pe șoareci și publicat în revista Nature Aging, citat de Mediafax, arată că celulele stem hematopoietice îmbătrânite pot favoriza producerea unor celule ale sistemului imunitar implicate în inflamația cronică. Aceste modificări ar putea avea efecte și asupra unor organe aflate la distanță.

Cercetarea indică, de asemenea, un posibil rol important pentru proteina SIRT3, despre care rezultatele sugerează că ajută celulele stem din sânge să își păstreze funcționarea într-un mod mai sănătos pe măsură ce organismul înaintează în vârstă.

Măduva osoasă poate influența sănătatea altor organe

Măduva osoasă are un rol esențial în organism. Țesutul aflat în interiorul oaselor produce în permanență celule sanguine. Inclusiv o mare parte dintre celulele care participă la funcționarea sistemului imunitar.

După ce sunt produse, aceste celule intră în circulația sanguină și pot ajunge în diferite zone ale organismului. Inclusiv în mușchi, plămâni, creier și alte organe.

Pornind de la acest mecanism, cercetătorii au încercat să afle dacă modificările care apar odată cu îmbătrânirea celulelor stem hematopoietice pot avea efecte și asupra țesuturilor aflate în alte părți ale corpului.

Rezultatele experimentelor pe șoareci sugerează că acest lucru este posibil.

Unul dintre mecanismele analizate este inflamația. Aceasta reprezintă un răspuns normal al organismului în cazul infecțiilor sau al leziunilor. Atunci când inflamația rămâne însă activă la un nivel redus pentru perioade îndelungate, ea poate contribui la deteriorarea țesuturilor și este asociată cu mai multe modificări care apar în timpul îmbătrânirii.

Celulele stem îmbătrânite pot favoriza inflamația

Pentru a analiza rolul SIRT3, cercetătorii au modificat genetic celulele stem hematopoietice ale unor șoareci astfel încât acestea să producă o cantitate mai mare din această proteină.

Celulele modificate, precum și celule stem obișnuite, au fost apoi transplantate unor șoareci tineri al căror sistem imunitar fusese afectat.

Transplanturile au contribuit la refacerea sistemului sanguin și imunitar al animalelor. Cercetătorii au urmărit ulterior șoarecii până la vârsta de aproximativ doi ani, considerată înaintată pentru această specie.

La animalele care au primit celule stem cu un nivel crescut de SIRT3 au fost observate mai puține celule imunitare asociate cu favorizarea inflamației.

Diferențele nu au fost observate doar la nivelul sângelui. Șoarecii au prezentat rezultate mai bune la mai multe teste fizice și cognitive.

Aceștia au reușit să alerge pe distanțe mai mari și să rămână mai mult timp agățați de o suprafață inversată. De asemenea, au obținut rezultate mai bune la un test de memorie și au prezentat un control mai bun al glicemiei.

Cercetătorii au observat și o structură pulmonară mai sănătoasă la animalele care au primit celule stem cu niveluri mai ridicate de SIRT3.

Efectele celulelor stem s-au extins și asupra altor țesuturi

Pentru a verifica dacă rezultatele puteau fi legate direct de celulele imunitare produse de celulele stem, oamenii de știință au realizat un al doilea experiment.

De această dată, celule imunitare produse de celulele stem cu niveluri crescute de SIRT3 au fost transferate unor alți șoareci tineri.

Și în cazul acestor animale au fost observate unele modificări favorabile. Cercetătorii au raportat îmbunătățiri ale funcției musculare și ale controlului glicemiei. Precum și diferențe la nivelul structurii plămânilor.

Rezultatele celor două experimente sugerează că modificările produse în celulele stem din sânge ar putea influența organe aflate la distanță prin intermediul celulelor imunitare pe care acestea le generează.

SIRT3 ar putea împiedica apariția unui profil inflamator

Analizele suplimentare efectuate de cercetători au oferit indicii despre mecanismul prin care ar putea acționa SIRT3.

Potrivit rezultatelor, proteina pare să împiedice celulele stem hematopoietice să intre într-un tipar asociat producerii în exces a unor celule imunitare care favorizează inflamația. Astfel, scăderea funcționării normale a celulelor stem odată cu înaintarea în vârstă ar putea avea efecte care depășesc măduva osoasă și sistemul sanguin.

Acest mecanism ar putea explica, cel puțin parțial, modul în care modificările produse într-o populație de celule stem ajung să influențeze funcționarea altor organe.

Ce înseamnă descoperirea pentru procesul de îmbătrânire

Studiul aduce noi indicii privind legătura dintre sistemul responsabil de producerea celulelor sanguine și modificările care apar în organism odată cu înaintarea în vârstă.

Cercetarea sugerează că celulele stem din măduva osoasă ar putea avea un rol mai important în procesul de îmbătrânire decât se credea anterior, prin modul în care influențează celulele sistemului imunitar.

Rezultatele trebuie însă interpretate cu prudență.

Experimentele au fost realizate pe șoareci și au folosit celule stem modificate genetic. În plus, procedura utilizată pentru pregătirea animalelor înaintea transplantului de măduvă osoasă ar fi putut influența rezultatele.

Prin urmare, cercetarea nu demonstrează că stimularea SIRT3 poate încetini procesul de îmbătrânire, poate prelungi viața sau poate îmbunătăți starea de sănătate a oamenilor.

Următorul pas: verificarea mecanismului la oameni

Oamenii de știință trebuie să stabilească acum dacă mecanismul observat la șoareci există și în organismul uman.

Una dintre întrebările importante este dacă reducerea activității SIRT3 în celulele stem hematopoietice umane îmbătrânite determină producerea unui număr mai mare de celule imunitare care favorizează inflamația.

Dacă mecanismul va fi confirmat și la oameni, celulele stem din sânge ar putea deveni în viitor o posibilă țintă pentru cercetarea unor metode de reducere a inflamației asociate îmbătrânirii.

Deocamdată, însă, SIRT3 rămâne un subiect de cercetare și nu reprezintă un tratament împotriva îmbătrânirii.