Dormi prea puțin sau prea mult? Ambele extreme pot accelera îmbătrânirea organismului

Cercetarea a analizat datele a aproape 500.000 de participanți din baza britanică UK Biobank, iar concluziile sunt prezentate într-un articol Euronews.

Somnul sub șase ore sau peste opt ore, asociat cu îmbătrânirea rapidă

Un amplu studiu internațional sugerează că durata somnului poate influența ritmul îmbătrânirii organismului. Cercetătorii au descoperit un model clar după analizarea datelor participanților.

Persoanele care dormeau regulat mai puțin de șase ore prezentau semne de îmbătrânire accelerată. Aceeași tendință a apărut în cazul celor care dormeau peste opt ore. Participanții care dormeau un număr intermediar de ore au avut cele mai bune rezultate. Persoanele aflate la ambele extreme prezentau o vârstă biologică mai ridicată.

Cum au măsurat cercetătorii îmbătrânirea organismului

Echipa a folosit instrumente numite „ceasuri ale îmbătrânirii biologice”. Acestea estimează dacă organismul îmbătrânește mai repede sau mai lent decât vârsta cronologică.

Instrumentele utilizează algoritmi de învățare automată și mai multe tipuri de date biologice. Printre acestea se află scanările cerebrale, proteinele din sânge și markerii chimici ai organismului. Analiza a evidențiat în mod repetat un model în forma literei „U”. Zona centrală corespundea celor mai sănătoase rezultate, iar extremele indicau o îmbătrânire mai rapidă.

Efectele au fost observate în aproape întregul organism

Legătura dintre somn și îmbătrânire a fost vizibilă în mai multe organe și sisteme. Printre acestea se află creierul, plămânii, ficatul, pielea și metabolismul. Cercetătorii au observat efecte și asupra sistemului imunitar. Rezultatele sugerează că durata somnului influențează o rețea amplă, care conectează creierul cu restul corpului.

„Modelul amplu dintre creier și corp este important”, a declarat Junhao Wen, principalul autor al studiului. El este profesor asistent de radiologie la Universitatea Columbia din Statele Unite.

„Durata somnului este profund integrată în întreaga noastră fiziologie”, a explicat cercetătorul. Potrivit acestuia, efectele sale se extind asupra întregului organism.

Somnul insuficient, legat de depresie și anxietate

Somnul scurt a fost asociat semnificativ cu afecțiuni legate de funcționarea creierului. Printre acestea se află depresia și anxietatea, observate și în alte cercetări. Legătura confirmă rezultatele studiilor anterioare privind somnul și sănătatea mintală. Lipsa odihnei poate influența atât starea emoțională, cât și funcționarea biologică.

Cercetarea nu stabilește însă că durata redusă a somnului provoacă direct aceste afecțiuni. Ea arată doar existența unei asocieri între somnul insuficient și problemele identificate.

Bolile cardiace și diabetul, printre afecțiunile asociate

Somnul insuficient nu a fost legat doar de problemele creierului și sănătății mintale. Cercetătorii au identificat asocieri și cu numeroase afecțiuni fizice. Printre acestea se află bolile cardiace, diabetul de tip 2 și obezitatea. Somnul scurt a fost asociat și cu afecțiuni respiratorii, inclusiv astmul.

Au fost observate legături și cu probleme digestive, precum refluxul gastroesofagian. Rezultatele susțin ideea că somnul influențează mai multe sisteme ale organismului simultan.

Somnul prelungit poate indica probleme de sănătate

Și perioadele foarte lungi de somn au fost asociate cu mai multe probleme medicale. Cercetătorii avertizează însă că explicația poate fi diferită. Somnul prelungit nu provoacă neapărat bolile identificate. În unele cazuri, acesta poate reflecta existența unor afecțiuni care determină persoana să doarmă mai mult.

Prin urmare, relația dintre somnul lung și sănătate trebuie analizată cu prudență. Afecțiunile existente pot influența tiparele de somn, nu doar invers.

Somnul poate susține sănătatea întregului organism

„Studiile anterioare au asociat somnul cu îmbătrânirea și povara patologică asupra creierului”, a spus Junhao Wen. Noua cercetare extinde însă analiza asupra întregului corp.

„Studiul nostru arată că prea puțin sau prea mult somn se asociază cu îmbătrânirea aproape fiecărui organ”, a declarat cercetătorul.

Rezultatele susțin importanța somnului pentru menținerea sănătății organelor. Acesta contribuie la coordonarea relației dintre creier și corp. Somnul poate influența echilibrul metabolic și funcționarea sistemului imunitar. Durata adecvată pare astfel importantă pentru sănătatea generală, nu doar pentru odihnă.

Studiul nu demonstrează o relație directă de cauzalitate

Cercetătorii avertizează că rezultatele nu demonstrează că somnul provoacă singur schimbările biologice observate. Studiul identifică asocieri, nu o relație directă de cauzalitate. O mare parte a informațiilor despre durata somnului a provenit din declarațiile participanților. Aceste răspunsuri pot fi mai puțin precise decât măsurătorile realizate direct.

Persoanele pot estima greșit numărul orelor dormite sau calitatea somnului. Acest aspect reprezintă una dintre limitele importante ale cercetării.

Sunt necesare studii suplimentare

Cercetătorii vor să afle dacă somnul nesănătos accelerează direct procesul de îmbătrânire. O altă ipoteză este că problemele medicale influențează simultan somnul și vârsta biologică. Studiile viitoare ar trebui să folosească instrumente mai exacte pentru măsurarea somnului. Cercetătorii recomandă și includerea unor populații mai diverse.

Noile cercetări ar putea clarifica numărul optim de ore pentru o îmbătrânire sănătoasă. Până atunci, rezultatele arată că ambele extreme merită atenție.