De la coșuri portabile, la trasee permanente și echipă la Mondiale. Ce e disc golf-ul și cum s-a dezvoltat în România

Pentru a înțelege cum ajunge un sport aproape necunoscut să-și facă loc în parcuri, în competiții și, treptat, în atenția publicului, NewsEdge a stat de vorbă cu Alex Cioacă, inginer și fondatorul Disc Golf Romania. 

El ne-a explicat cum se joacă disc golf, de ce prinde atât de repede, cum s-a format comunitatea din România și ce a însemnat să construiești aproape de la zero infrastructură, turnee și o scenă competitivă pentru un sport pe care mulți români încă îl descoperă pentru prima dată.

Ce este disc golf-ul?

Disc golf-ul poate fi luat foarte în serios, cu antrenamente, ligi și turnee internaționale, dar poate fi și doar un motiv bun să ieși câteva ore din casă și să te plimbi prin parc cu niște prieteni.

„Un joc de golf cu discuri zburătoare de plastic. Un sport de mase accesibil, dar și cu o scenă competitivă pentru toate nivelurile. O plimbare în natură gamificată, cu prietenii sau chiar și singur. Un mod plăcut de a-ți face cei 7.000-10.000 de pași zilnici. Un antrenament pentru coordonarea minte-corp”, spune Alex Cioacă pentru cei care nu au auzit până acum de acest sport.

În țările în care este deja bine dezvoltat, mai ales în Statele Unite, Scandinavia și statele baltice, disc golf-ul este practicat în primul rând ca sport de masă. Alex Cioacă spune că există peste 10 milioane de jucători ocazionali la nivel global, în timp ce aproximativ 300.000 participă la turnee și ligi.

În România, comunitatea este încă mică, dar foarte diversă. Printre cei care au ajuns la disc golf se numără foști practicanți de baschet, handbal, tenis, golf clasic, cățărare sau alpinism, dar și de oameni care nu au făcut sport de performanță și vor pur și simplu să petreacă timp în aer liber, să se miște și să încerce ceva nou. Ce îi leagă nu este neapărat experiența sportivă, ci faptul că disc golf-ul combină mișcarea, precizia, strategia și timpul petrecut în aer liber.

Și mai există un detaliu important pentru cine îl încearcă prima dată: probabil nu o să fie foarte bun.

Cum a început totul?

Alex Cioacă descoperise disc golf-ul în SUA, în timpul studiilor. Revenit în România, nu a găsit unde să-l practice și, treptat, sportul a rămas undeva în sertarul lucrurilor interesante văzute în afară. Pandemia l-a scos, însă, de acolo.

„În pandemie, acest sport a cunoscut un boost global. Era una din puținele activități sportive sociale pe care puteai să le faci și care să respecte regulile de distanțare. Internetul mi-a adus aminte de disc golf, pe care îl încercasem în SUA, locul său de origine, dar pe care nu îl găsisem la întoarcerea în țară și oarecum uitasem de el.”

Alex lucra pe atunci la un centru de calcul, situat lângă o bază sportivă. A comandat câteva discuri și un coș portabil și le-a arătat colegilor. Le-a plăcut.

„Am convenit împreună că trebuie să facem tot ce putem ca să avem și noi disc golf în România”.

La momentul respectiv, asta însemna să construiești aproape de la zero publicul, infrastructura, competițiile și, înainte de toate, ideea că sportul acesta există. Cu cinci ani în urmă, aproape că nu aveai unde să-l joci aici. Astăzi, în București există un traseu permanent, România organizează turnee internaționale, iar în 2026 a trimis pentru prima dată o echipă la Campionatele Mondiale pe Națiuni.

Între cele două momente sunt cinci ani de coșuri cărate prin parcuri, bani aduși de acasă, oameni opriți din plimbare cu întrebarea „vrei să încerci?” și eforturile de a convinge autoritățile că un sport despre care aproape nimeni nu auzise merită să existe și în România.

„Știu că au mai fost oameni care au încercat înaintea noastră să înfiripe ceva. Îmi pare rău că nu au reușit. Poate acum am fi fost mult mai departe, dar mă bucur că, în sfârșit, se întâmplă și la noi.”

„Build it and they will come”

Alex Cioacă folosește două expresii americane pentru strategia de dezvoltare: „build it and they will come” și „think big”. În traducere liberă: construiește și oamenii vor veni. Apoi gândește la scară mare. Dar întrebarea firească e cum construiești aproape de la zero un sport pe care majoritatea românilor nici nu știu că îl pot practica.

„Cu răbdare, încăpățânare și cu sacrificii. Cu bani aduși de acasă, pentru că la început ești o piață mică, care nu e luată în serios. (…) Vrem să construim trasee publice de disc golf ca să aibă oamenii unde să se joace. Niciun traseu nu este asemănător cu altul, fiecare pune în valoare particularitățile locației în care este amplasat.”

Așa că o comunitate mică de iubitori ai acestui sport a început să organizeze evenimente. Au mers la turnee în străinătate. Au invitat jucători străini în România. S-au conectat la comunitatea internațională. Iar recrutarea locală a rămas mult mai puțin sofisticată.

„Când suntem pe traseu și un pieton curios ne întreabă ce facem, îi spunem: «Jucăm disc golf, vrei să încerci?»”

Uneori funcționează surprinzător de bine. În comunitate au ajuns inclusiv oameni care știau disc golf-ul doar dintr-un joc pe calculator. Au descoperit că el există și în realitate și că există oameni care îl joacă și în București. Așa că au venit să vadă și au rămas.

Traseul permanent și gratuit din Parcul Verdi 

Casa bucureșteană a comunității a devenit Parcul Verdi. Timp de trei ani, jucătorii au venit acolo cu coșurile mobile. Le montau, jucau, le strângeau și o luau de la capăt în weekendul următor. Apoi a venit ideea traseului permanent.

„E greu să explici unui aparat instituțional beneficiile sprijinirii unui sport nou, nemaivăzut în România. Dar ne-am jucat trei ani cu coșuri mobile în Verdi, așa că ne-am cunoscut cu comunitatea locală, cei care frecventează parcul, am cooperat cu autoritățile locale ce administrează domeniul public, iar când am propus Primăriei Generale să ne permită să îl facem permanent, le-am explicat că vom fi responsabili și o facem pentru comunitate.”

Între timp s-a întâmplat ceva la care organizatorii nu se așteptau neapărat. Oamenii din parc care nu joacă au început să se atașeze de traseu. Familii cu copii, alergători, bicicliști sau oameni care își plimbă câinii au ajuns să întrebe despre sport, să urmărească progresul comunității și chiar să recupereze discurile pierdute prin parc.

Iar Verdi a început să apară și pe radarul jucătorilor străini.

„Chiar și înainte să avem traseu permanent, ne scriau turiști străini pe conturile Disc Golf Romania dacă au unde să se joace în București și îi chemam în parc, scoteam coșurile mobile, ca gazdele care scot tacâmurile alea bune când primesc musafiri.”

Acum se întâmplă și invers. Turiștii găsesc singuri traseul și apar în parc fără să anunțe pe nimeni.

„Suntem mereu surprinși plăcut când ne întâlnim intempestiv cu turiști străini care îl joacă, ca și cum Verdi ar fi deja integrat în scena globală.”, spune fondatorul Disc Golf România.

Prima aruncare va fi probabil „jale”

Disc golf-ul are un avantaj important: nu cere mult ca să începi. Dacă vrei să îl practici casual și relaxat, poate fi jucat de oricine. Nu trebuie să fii într-o formă fizică specială. Nu trebuie să fi practicat sport de performanță. Pentru început, ai nevoie de câteva discuri și de un traseu.

E bine, însă, ca începătorii să știe că nu li se poate promite gloria instantanee.

„La început e greu, primele aruncări cu discul vor fi jale, dar odată ce ți-a ieșit o aruncare și simți că discul ăla a zburat cam cum ți-ai propus, ceva face click în tine.” Urmează însă avertismentul:

„Sigur, următoarele aruncări vor fi și ele groaznice, dar măcar ai un punct de pornire. Ți-a reușit o tehnică pe care acum o vei căuta din nou, o vei găsi, o vei îmbunătăți, o vei schimba, dar, în mod cert, vei lucra la ea întruna.”

Statul încă trebuie convins

Există însă o diferență între existența sportului și existența lui în actele statului român. Disc golf-ul nu este încă recunoscut oficial ca ramură sportivă în România. Comunitatea pregătește dosarul necesar.

„Este o procedură birocratică anevoioasă la nivel guvernamental. Pe lângă caracterul sportiv al activității, trebuie să demonstrezi că ai infrastructură și mulți practicanți, bine distribuiți geografic pe teritoriul țării. Lucrăm deja la dosarul de acreditare. Și îl vom depune la momentul potrivit, pentru că este un pas important pentru noi. Dar vreau să afirm clar și răspicat: nu există niciun dubiu că disc golf-ul nu ar fi sport, fiind recunoscut deja ca atare peste tot în lume. De altfel, este și sport recunoscut de Comitetul Olimpic, fiind pe lista de așteptare pentru a fi introdus la următoarele ediții ale Jocurilor Olimpice.”

Lipsa recunoașterii nu oprește turneele, ligile sau dezvoltarea comunității. Dar complică lucrurile care devin esențiale când vrei să treci de la entuziasmul unui grup la infrastructură sportivă națională.

„În momentul de față noi putem să creștem scena și fără această recunoaștere formală a statului, dar ne îngreunează accesul la public și la finanțare.”

De la Burgas la Campionatul Mondial

Jucătorii români participă deja la turnee în țară și în străinătate. Competițiile au două formate: turnee de weekend și ligi desfășurate pe mai multe săptămâni. Jucătorii sunt împărțiți în divizii în funcție de nivel, vârstă și gen, astfel încât începătorii concurează cu jucători de nivel apropiat.

„Există cazuri de jucători din România la care prima experiență de disc golf a fost chiar un turneu, iar acum joacă regulat. În plus, fiecare participant primește un player pack, care conține un disc de turneu în ediție limitată și alte accesorii de disc golf, drept suvenir”, spune Alex Cioacă.

Prima ieșire internațională a fost la Burgas, unde comunitatea locală tocmai instalase primul traseu permanent.

„A fost o experiență absolut memorabilă să jucăm un turneu într-un parc pe malul mării, într-un weekend de septembrie, alături de bulgari, americani, nemți și jucători de alte naționalități. S-au format multe prietenii, iar anii următori am revenit cu delegații din ce în ce mai mari, astfel încât acum este practic o tradiție.”

La începutul lui 2026, jucătorii români au ajuns și la AmTour, cel mai mare turneu european dedicat jucătorilor amatori și, după cum îl descrie Alex Cioacă, „practic, antecamera circuitului de elită”. Românii au participat la patru dintre cele cinci etape: Milano, Wroclaw, Vilnius și Copenhaga.

Tot în 2026, Transylvania Open, organizat în august la Odorheiu-Secuiesc și Bucharest Open, în septembrie, au devenit primele turnee din România incluse în circuitul internațional PDGA, unde se acordă puncte pentru clasamentul internațional.

Pasul cel mai mare a venit odată cu prima participare a României la Campionatul Mondial pe echipe.

Saltul e greu de ignorat: în urmă cu cinci ani, câțiva oameni comandau un coș portabil să se joace după muncă. În 2026, România are turnee internaționale și echipă la Mondiale.

Vrei să încerci? Parcul Verdi te așteaptă

Pentru cine vrea doar să vadă despre ce este vorba, intrarea este mult mai simplă decât birocrația. Comunitatea se întâlnește în Parcul Verdi în weekend și are discuri pentru începători. Traseul poate fi folosit gratuit și Alex îl descrie drept unul dintre cele mai accesibile sporturi de masă.

„Oricine vrea să încerce disc golf este binevenit în Parcul Verdi. Noi suntem acolo în fiecare weekend, avem discuri extra pentru cei care vor să învețe și ne face mereu plăcere să le arătăm celor curioși cum să arunce și cum se parcurge traseul din parc. De asemenea, le recomandăm să ne urmărească pe Instagram și Facebook (Disc Golf Romania), pentru că acolo anunțăm toate evenimentele noastre, de la turnee la workshop-uri pentru începători.”

Pentru cine vrea apoi să continue singur, echipamentul rămâne minimal: două-trei discuri și haine în care poți merge prin parc. Și, inevitabil, disponibilitatea de a accepta că primele aruncări vor fi jale.

„Recomand celor curioși să vină măcar o dată să urmărească un turneu de disc golf live. Accesul spectatorilor este gratuit și au ocazia de a petrece o zi în aer liber, urmărind un sport spectaculos, fie de pe margine, fie însoțind unul dintre grupurile de joc pe traseu.”, îi îndeamnă Alex pe doritori.

O întrebare clasică de HR: unde vă vedeți peste 5 ani?

Pentru Alex Cioacă, imaginea succesului nu se oprește la încă un traseu sau încă un turneu. Vrea cluburi locale, o federație, mai multe trasee construite de administrații și operatori turistici, competiții internaționale mari și jucători români care să ajungă în circuitul profesionist.

„Mulți jucători, organizați în cluburi, asociate într-o federație, cu turnee internaționale care să atragă cei mai buni jucători din lume. Autoritățile locale și operatorii turistici prevăd instalarea de trasee de disc golf în spațiile verzi pe care le administrează, din proprie inițiativă și pentru beneficiile pe care acest sport le aduce comunității.”

Mai vrea discuri sau măcar accesorii produse în România. Evenimente importante urmărite de presă. Români pe Pro Tour. Iar ca succesul sportului să fie încununat peste cinci ani, Alex Cioacă își imaginează o Românie în care „președintele țării joacă disc golf în timpul liber”.