CCR respinge cererea lui Bolojan și explică de ce nu poate reforma hotărârile instanțelor

CCR: conflictul constituțional nu poate deveni o cale de atac

Judecătorii constituționali au analizat cererea formulată de premierul interimar Ilie Bolojan și au decis, cu majoritate de voturi, că aceasta este inadmisibilă, transmite Agerpres.

Potrivit CCR, mecanismul prin care Curtea soluționează conflictele juridice de natură constituțională nu poate fi folosit pentru a contesta o hotărâre judecătorească. Curtea a explicat că atribuția prevăzută la articolul 146 litera e) din Constituție nu reprezintă o cale de atac împotriva deciziilor instanțelor și nu îi permite CCR să se transforme într-o instanță de control judiciar.

Cu alte cuvinte, Curtea Constituțională poate analiza existența unui conflict de natură constituțională între autorități, dar nu poate rejudeca un dosar și nici nu poate modifica soluția pronunțată de o instanță.

Ce a invocat Guvernul în cererea adresată CCR

În cazul analizat, argumentele prezentate în cererea privind existența unui conflict juridic de natură constituțională se refereau, potrivit CCR, la modul în care instanța a gestionat și soluționat cauza.

Printre aspectele invocate s-au aflat soluționarea unei cereri de recuzare, ritmul în care s-a desfășurat judecata, calificarea cauzei drept urgentă, termenul stabilit pentru executarea hotărârii, penalitățile stabilite și interpretarea normelor juridice aplicabile.

CCR consideră însă că aceste chestiuni țin de legalitatea și temeinicia unei hotărâri judecătorești. Prin urmare, ele pot fi contestate doar prin căile de atac prevăzute de lege, nu prin procedura destinată soluționării conflictelor juridice de natură constituțională.

De ce nu poate CCR să modifice o hotărâre judecătorească

Curtea Constituțională și-a fundamentat decizia și pe propria jurisprudență.

CCR a subliniat că nu are competența de a „cenzura sau reforma” hotărârile instanțelor judecătorești, făcând trimitere inclusiv la Decizia nr. 988 din 1 octombrie 2008. Este o delimitare importantă între rolul instanțelor judecătorești și cel al Curții Constituționale.

Instanțele soluționează litigiile și stabilesc aplicarea legii în cauzele concrete. În timp ce CCR verifică, în limitele competențelor sale constituționale, respectarea Constituției.

CCR: cererea lui Ilie Bolojan depășește sfera conflictului constituțional

În motivarea transmisă public, Curtea a explicat că solicitarea premierului nu privea, în esență, un conflict constituțional între două autorități, ci urmărea contestarea efectelor unei soluții pronunțate de o instanță.

CCR precizează: „În consecinţă, cererea domnului Ilie Gavril Bolojan, prim-ministru al Guvernului, privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională dintre Guvernul României, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, excedează sferei conflictului juridic de natură constituţională şi urmăreşte utilizarea atribuţiei prevăzute de art.146 lit.e) din Constituţie în scopul reformării unei soluţii pronunţate de o instanţă judecătorească, finalitate incompatibilă cu competenţa Curţii Constituţionale”.

Astfel, CCR a concluzionat că procedura utilizată nu putea fi folosită pentru modificarea sau reformarea unei soluții judiciare.

Ce înseamnă decizia CCR

Decizia reafirmă o limită importantă a rolului Curții Constituționale: CCR nu este o instanță superioară Înaltei Curți și nu poate funcționa ca o instanță de apel pentru hotărârile judecătorești.

În cazul de față, problemele privind modul în care a fost soluționat dosarul, termenele, penalitățile sau interpretarea legii trebuie analizate prin procedurile judiciare prevăzute de legislația în vigoare.

Prin respingerea cererii ca inadmisibilă, Curtea Constituțională a stabilit, practic, că mecanismul conflictului juridic de natură constituțională nu poate fi transformat într-un instrument pentru contestarea unei soluții pronunțate de o instanță.