CCR clarifică întâlnirile președintei Curții cu reprezentanții Guvernului: „Nicio cauză aflată pe rol nu poate face obiectul unor discuții”

Curtea Constituțională a venit cu explicații în contextul informațiilor privind întâlnirea dintre președinta CCR, Elena-Simina Tănăsescu, și premierul interimar Ilie Bolojan.

Precizările instituției apar după reacții din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), precum și ale președinților curților de apel, tribunalelor și judecătoriilor.

CCR: Întâlnirile cu reprezentanții Executivului au caracter administrativ

Potrivit Curții Constituționale, funcția de președinte al instituției nu presupune doar atribuții legate de activitatea jurisdicțională.

Președintele CCR are și responsabilități administrative, organizatorice și de reprezentare, stabilite prin articolul 9 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.

În acest context, instituția precizează că întâlnirile cu reprezentanți ai autorității executive sunt legate exclusiv de funcționarea Curții.

„În exercitarea acestor atribuții, întâlnirile președintei Curții Constituționale cu reprezentanți ai autorității executive au ca obiect exclusiv aspecte care țin de buna organizare, administrare și desfășurare a activității instituției, în limitele competențelor prevăzute de lege”, transmite CCR, citată de Agerpres.

Curtea spune că dosarele aflate pe rol nu sunt discutate

CCR subliniază separat că nicio cauză aflată în procedura Curții nu poate fi discutată în afara cadrului legal în care urmează să fie soluționată.

Președinta instituției reafirmă „ferm și categoric” că dosarele aflate pe rol nu fac și nu pot face obiectul unor discuții în afara procedurilor prevăzute de lege.

„Nicio cauză aflată pe rolul Curții nu face și nu poate face obiectul unor discuții în afara cadrului procedural și legal în care aceasta urmează să fie soluționată”, precizează Curtea Constituțională.

Instituția face astfel o delimitare între atribuțiile administrative ale președintei CCR și activitatea jurisdicțională a Curții.

CCR invocă reperele etice și profesionale ale președintei

În comunicatul transmis duminică, Curtea Constituțională face referire și la conduita publică și profesională a președintei instituției.

CCR consideră că aceasta reprezintă un reper suficient pentru a exclude interpretările potrivit cărora întâlnirile administrative ar avea un alt obiect.

„Totodată, conduita constantă și publică, precum reperele etice și profesionale ale președintei Curții Constituționale, constituie repere suficiente pentru a exclude orice interpretare contrară cu privire la natura și obiectul demersurilor administrative desfășurate în exercitarea atribuțiilor funcției”, se mai arată în comunicatul instituției.

Precizările vin după reacții din sistemul judiciar

Clarificările CCR au fost făcute după apariția informațiilor privind întâlnirea dintre Elena-Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan.

Subiectul a generat reacții în sistemul judiciar, inclusiv din partea CSM și a conducerilor curților de apel, tribunalelor și judecătoriilor.

În acest context, CCR a ales să precizeze public natura întâlnirilor dintre președinta instituției și reprezentanții autorității executive, insistând asupra caracterului administrativ al acestora și asupra respectării cadrului legal în ceea ce privește cauzele aflate pe rol.

Ce prevede legea privind atribuțiile președintei CCR

Potrivit precizărilor transmise de Curtea Constituțională, funcția de președinte al instituției include, pe lângă atribuțiile jurisdicționale, responsabilități privind organizarea, administrarea și reprezentarea Curții.

Aceste atribuții sunt prevăzute de articolul 9 din Legea nr. 47/1992, actul normativ care reglementează organizarea și funcționarea CCR.

Curtea susține că întâlnirile cu reprezentanții Executivului trebuie înțelese în acest cadru și că ele nu presupun discuții privind soluționarea cauzelor aflate pe rol.