Șefii Curților de Apel îi cer președintei CCR să clarifice întâlnirea cu Ilie Bolojan

Președinții Curților de Apel din țară solicită clarificarea informațiilor apărute în spațiul public referitoare la o întâlnire între președinta Curții Constituționale a României, Elena-Simina Tănăsescu, și Ilie Bolojan, premier demis.

Potrivit informațiilor, întâlnirea ar fi avut loc în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean. În contextul în care CCR urmează să se pronunțe luni asupra Legii ANI, subiectul a generat solicitări de clarificare și din partea unor reprezentanți ai AUR și PSD.

Președinții Curților de Apel cer explicații

În scrisoarea deschisă, șefii Curților de Apel spun că este necesară clarificarea informațiilor apărute în spațiul public cu privire la întâlnirea dintre Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan.

„Considerăm necesară clarificarea informațiilor apărute în spațiul public referitoare la întâlnirea dintre președinta Curții Constituționale a României, doamna Elena-Simina Tănăsescu, și domnul Ilie Bolojan, prim-ministru demis”, se arată în document.

Magistrații subliniază că independența și imparțialitatea justiției nu presupun doar absența unei influențe externe. Ci și evitarea situațiilor care pot crea aparența unei astfel de influențe.

Îngrijorări privind transparența

Președinții Curților de Apel consideră că lipsa unor informații clare despre asemenea întâlniri poate afecta percepția publică asupra imparțialității Curții Constituționale.

„Lipsa de transparență care înconjoară asemenea întâlniri ale președintelui Curții Constituționale cu reprezentanți de cel mai înalt nivel ai unui singur partid politic este profund inadecvată standardelor pe care trebuie să le respecte o jurisdicție constituțională”, afirmă aceștia în scrisoare.

Potrivit documentului, o astfel de situație poate genera „îndoieli legitime asupra aparenței de imparțialitate”, considerată un element esențial al justiției constituționale.

Magistrații avertizează că lipsa de claritate poate avea consecințe asupra încrederii publice în deciziile CCR și asupra percepției privind neutralitatea instituției.

Ce clarificări sunt solicitate

Președinții Curților de Apel cer informații cu privire la mai multe aspecte ale întâlnirii. Aceștia vor să fie clarificat dacă întâlnirea a avut loc, în ce condiții s-a desfășurat, de ce ar fi avut loc în biroul președintelui Senatului și care au fost scopul și temele discutate.

„Pentru înlăturarea oricărei speculații și pentru protejarea încrederii publice în jurisdicția constituțională, considerăm necesară clarificarea informațiilor apărute public”, se precizează în scrisoare.

CCR urmează să analizeze Legea ANI

Potrivit informațiilor citate de Antena 3, Curtea Constituțională urmează să se pronunțe luni asupra Legii ANI, care conține și amendamentul referitor la mandatul lui Dominic Fritz în funcția de primar al municipiului Timișoara.

Actul normativ a fost contestat la CCR printr-o sesizare comună formulată de 27 de senatori USR și PNL, precum și printr-o sesizare separată depusă de președintele Nicușor Dan.

În acest context, întâlnirea dintre președinta CCR și premierul demis a devenit subiect de dezbatere publică.

Simina Tănăsescu respinge speculațiile

Elena-Simina Tănăsescu nu a negat existența întâlnirii. Potrivit sursei citate, aceasta ar fi avut loc în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean.

Șefa CCR a reacționat însă la speculațiile privind eventualele discuții despre dosare aflate pe rolul Curții. Tănăsescu a declarat că „respinge ferm și categoric orice speculație privind discutarea cauzelor aflate pe rolul Curții în afara cadrului strict legal”.

Prin urmare, solicitarea președinților Curților de Apel vizează în principal clarificarea publică a contextului în care s-a desfășurat întâlnirea și a subiectelor discutate.

Este invocat și un precedent din 2018

În scrisoarea deschisă este menționat și un episod din anul 2018. La acel moment, Elena-Simina Tănăsescu era consilier prezidențial și și-a prezentat demisia în urma controverselor generate de o întâlnire cu un judecător al Curții Constituționale.

Președinții Curților de Apel consideră că standardul de conduită invocat atunci este în continuare relevant. „Considerăm că standardul exprimat atunci rămâne pe deplin actual”, se arată în document.

Magistrații spun că oferirea unor explicații ar putea contribui la eliminarea speculațiilor și la protejarea încrederii publice în instituția care asigură controlul de constituționalitate.

Cine semnează scrisoarea

Scrisoarea deschisă este semnată de președinții celor 16 Curți de Apel din România:

• Oana-Maria Petrașcu – Curtea de Apel Alba Iulia;
• Ionela-Diana Pătrașc-Bălan – Curtea de Apel Bacău;
• Daniela Niculeasa – Curtea de Apel Brașov;
• Liana-Nicoleta Arsenie – Curtea de Apel București;
• Dana-Cristina Gîrbovan – Curtea de Apel Cluj;
• Gabriel Mustață – Curtea de Apel Constanța;
• Manuela-Cristina Berceanu – Curtea de Apel Craiova;
• Adinan Halil – Curtea de Apel Galați;
• Anda Crișu-Ciocîntă – Curtea de Apel Iași;
• Florica Roman – Curtea de Apel Oradea;
• Mihai-Bogdan Mateescu – Curtea de Apel Pitești;
• Oliviu-Corneliu Șologon – Curtea de Apel Ploiești;
• Anca Cazacu – Curtea de Apel Suceava;
• Teodora Albu – Curtea de Apel Târgu Mureș;
• Maria-Cristina Dica – Curtea de Apel Timișoara;
• Petre-Valentin Bădița – Curtea Militară de Apel București.