Decizia trebuie însă aprobată și de Ministerul Agriculturii pentru ca terenurile să poată fi introduse efectiv în circuitul agricol, informează Agerpres.
Șapte terenuri dintr-o fostă amenajare piscicolă
Suprafețele vizate fac parte dintr-o fostă amenajare piscicolă din zona comunei Crișan.
Hotărârea Consiliului Județean Tulcea vine după o decizie similară adoptată de Consiliul Local Crișan. Potrivit documentului, în anul 2011, comunitatea locală a concesionat companiei Pedromar Trust SRL o suprafață de 247,69 hectare din amenajarea piscicolă Ceamurlia I. Terenul se află în domeniul public al comunei Crișan.
Noua procedură vizează doar șapte suprafețe, care însumează peste 178 de hectare.
Ce trebuie să se întâmple înainte ca terenurile să fie cultivate
Trecerea terenurilor din zona fostelor amenajări piscicole către activități agricole nu se poate face automat. Hotărârea adoptată de consilierii județeni precizează că este necesară aprobarea Ministerului Agriculturii, dar și îndeplinirea mai multor condiții.
„În cazul terenurilor din perimetrul rezervațiilor ocupate cu amenajări piscicole, redarea sau introducerea în circuitul agricol a acestora se aprobă prin decizie emisă de către direcţia de specialitate din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, în baza hotărârii consiliului judeţean în raza căruia se află amenajarea piscicolă, a acordului administratorului rezervaţiei emis în condiţiile legii, a studiului pedologic şi agrochimic şi a procesului-verbal de constatare a situaţiei din teren”, se arată în hotărârea Consiliului Județean Tulcea.
Astfel, înainte de schimbarea destinației terenurilor sunt necesare documente privind situația solului, acordul administratorului rezervației și verificarea situației existente pe teren.
Agricultură sau renaturare? O dezbatere veche în Delta Dunării
Transformarea fostelor amenajări piscicole în terenuri agricole este un subiect discutat de ani de zile în Delta Dunării.
Organizațiile neguvernamentale au cerut în repetate rânduri ca unele dintre aceste suprafețe să fie renaturate. Argumentul lor este că refacerea zonelor umede poate contribui la revenirea resurselor piscicole și poate aduce beneficii comunităților locale. În ultimii ani au existat mai multe demersuri pentru susținerea unor proiecte de reconstrucție ecologică, însă acestea nu au dus la renaturarea tuturor suprafețelor vizate.
În paralel, Consiliul Județean Tulcea a adoptat periodic hotărâri pentru introducerea unor terenuri din rezervație în circuitul agricol.
Renaturarea Deltei este un proces complex
Refacerea naturală a unor foste amenajări piscicole nu este un proces simplu. Reconstrucția ecologică poate necesita lucrări importante, investiții și mai mulți ani pentru ca ecosistemele să revină la o stare apropiată de cea naturală.
Subiectul este cu atât mai sensibil cu cât Delta Dunării este una dintre cele mai importante zone naturale ale Europei.
În 2026, autoritățile au intensificat și verificările privind activitățile agricole desfășurate în rezervație. O comisie formată din 14 instituții a verificat aproape 3.000 de hectare administrate de Consiliul Județean Tulcea, inclusiv zonele Sireasa, Pardina și Tătaru.
De ce este controversată agricultura în Rezervație
Și agricultura din Delta Dunării generează opinii diferite.
Susținătorii activităților agricole consideră că anumite terenuri din rezervație pot avea un potențial agricol ridicat. În schimb, unii specialiști atrag atenția că în anumite zone nivelul de salinitate al solului poate limita sau chiar împiedica desfășurarea eficientă a agriculturii. Pentru fermierii din Deltă există însă și un motiv economic important. Terenurile agricole pot beneficia de subvenții europene, în timp ce sprijinul financiar pentru piscicultura din România a lipsit până recent.
Acest lucru poate face ca transformarea unor amenajări piscicole în terenuri agricole să fie mai atractivă pentru cei care exploatează terenurile.
Peste 71.000 de hectare administrate de Consiliul Județean
Consiliul Județean Tulcea administrează în Rezervația Biosferei Delta Dunării terenuri agricole și piscicole care însumează peste 71.000 de hectare. Din această suprafață, aproximativ 36.930 de hectare sunt amenajări agricole, în timp ce amenajările piscicole ocupă circa 34.906 hectare.
Dimensiunea acestor suprafețe arată cât de importantă este disputa privind modul în care sunt folosite terenurile din Delta Dunării și echilibrul dintre activitățile economice și protejarea mediului.
Delta Dunării, un teritoriu în continuă schimbare
Delta Dunării este considerată cel mai tânăr teritoriu al Europei. Zona se află într-un permanent proces natural de transformare, iar intervențiile umane au un rol important în modul în care evoluează anumite suprafețe.
În acest context, decizia privind cele peste 178 de hectare din zona Crișan va trebui să treacă și de etapa aprobării Ministerului Agriculturii.
