Barometru Poll/Int: România intră în era neîncrederii. Doar 16% mai au încredere în presă. Ce spun românii despre vaccinuri, influenceri sau produsele din străinătate

Prima parte a Barometrului Poll/Int, publicată la începutul lunii iulie, arăta schimbările produse în raportul de forțe dintre partide după două luni de criză politică. PNL depășea PSD în intenția de vot, iar Ilie Bolojan urca în clasamentul încrederii.

A doua parte a cercetării mută însă atenția din zona strict politică spre societate. Sondajul încearcă să răspundă la o întrebare mai amplă: de unde vine, de fapt, criza politică din România? Concluzia este că blocajul politic este mai degrabă efectul unei crize de încredere care afectează aproape toate domeniile societății.

Criza politică nu a schimbat percepția românilor

Poate cea mai importantă concluzie a sondajului este că ultimele două luni de negocieri, moțiuni, desemnări de premieri și conflicte dintre partide au avut un impact aproape insesizabil asupra modului în care românii privesc direcția țării.

72,1% dintre respondenți spun că România merge într-o direcție greșită, iar doar 16,9% consideră că lucrurile evoluează în sensul bun. Față de barometrul din aprilie, diferențele sunt minime. Atunci, 70,5% dintre români aveau aceeași percepție negativă.

Datele sugerează că actuala criză politică s-a suprapus peste o stare de neîncredere deja consolidată. Autorii studiului apreciază că indicatorul privind direcția țării reflectă mai degrabă bilanțul ultimelor trei decenii decât performanța unui guvern sau a unei coaliții. În această logică, societatea se împarte tot mai clar între cei care consideră că au avut de câștigat în ultimii 30 de ani și cei care cred că au rămas în urmă.

Medicii și profesorii rămân principalele repere de încredere

Barometrul a măsurat și nivelul de încredere acordat unor profesii și categorii sociale, iar rezultatele conturează o ierarhie clară.

Medicii ocupă primul loc, cu 54,1% dintre respondenți care declară că au multă sau foarte multă încredere în ei. Profesorii urmează cu 48,9%. În timp ce companiile private (27,5%), băncile (27,4%), primăriile (27,3%) și investitorii străini (24,9%) rămân la un nivel mult mai redus.

În partea inferioară a clasamentului se află presa și influencerii. Doar 16,2% dintre români spun că au încredere în mass-media. Iar creatorii de conținut din social media ajung la numai 7,7%, cel mai mic scor din întregul studiu.

Imaginea de ansamblu arată că românii își păstrează încrederea în profesiile cu impact direct asupra vieții de zi cu zi. În timp ce actorii care influențează spațiul public și circulația informației traversează o perioadă de credibilitate foarte scăzută.

Două generații, două surse diferite de încredere

Datele evidențiază diferențe puternice între generații în ceea ce privește sursele considerate credibile. În rândul tinerilor între 18 și 29 de ani, doar 7,6% declară că au multă încredere în presa tradițională. În schimb, aceeași categorie acordă cel mai ridicat nivel de încredere influencerilor și creatorilor de conținut online, care ajung la 15,9%.

La polul opus se află persoanele de peste 60 de ani. Pentru acestea, presa continuă să reprezinte o sursă importantă de informare, în timp ce influencerii obțin doar 3,1%.

Barometrul scoate în evidență și o particularitate interesantă. Categoria de vârstă 40-60 de ani se dovedește cea mai sceptică inclusiv față de medici și profesori. Și înregistrează cele mai reduse niveluri de încredere dintre toate grupele analizate. Datele sugerează că diferențele dintre generații depășesc preferințele media și reflectă o raportare diferită la autoritate și expertiză.

Vaccinurile continuă să împartă societatea

Percepția asupra vaccinurilor recomandate de medici rămâne puternic influențată de mediul social, educație și opțiunea politică.

La nivel național, 56,7% dintre respondenți consideră că vaccinurile sunt sigure. În mediul urban procentul urcă la 63,2%, în timp ce în mediul rural coboară la 48%. Încrederea crește și odată cu nivelul de educație, ajungând la 71,8% în rândul persoanelor cu studii peste liceu.

Diferențele sunt și mai vizibile atunci când răspunsurile sunt analizate în funcție de opțiunea de vot. Peste 91% dintre alegătorii USR consideră vaccinurile sigure, în timp ce în rândul votanților AUR procentul este de 48,2%.

O distribuție asemănătoare apare și în cazul vaccinării copiilor. Aproape 65% dintre români spun că vaccinurile recomandate sunt importante. Însă decalajele dintre urban și rural, dintre nivelurile de educație și dintre electoratele partidelor rămân consistente. Toate aceste diferențe arată că tema vaccinării continuă să reflecte clivajele sociale și politice din România.

Produsele din magazine, mai slabe decât în Vest?

Sondajul a analizat și percepția asupra calității produselor comercializate în România. 52,8% dintre respondenți cred că produsele internaționale vândute în magazinele românești au o calitate inferioară celor comercializate în statele vest-europene. Doar 20,3% consideră că diferențe nu există.

Percepția este mai răspândită în mediul urban și în rândul persoanelor cu studii superioare sau cu vârste de peste 50 de ani. Rezultatele arată că tema „dublului standard” continuă să influențeze modul în care românii privesc piața de consum, chiar și la câțiva ani după ce subiectul a dominat agenda publică europeană.

Concluzia sondajului: nivelul de încredere începe să explice votul

Concluzia centrală a Barometrului Poll/Int depășește analiza fiecărui indicator în parte și urmărește legătura dintre încrederea socială și comportamentul electoral.

Potrivit raportului, alegătorii PNL și USR înregistrează constant niveluri mai ridicate de încredere în aproape toate domeniile analizate. La celălalt capăt al clasamentului se află votanții AUR și persoanele nehotărâte, în timp ce electoratul PSD ocupă, de cele mai multe ori, o poziție intermediară. Autorii concluzionează că această „scară a încrederii” descrie una dintre principalele linii de fractură din societatea românească și poate anticipa, într-o măsură importantă, opțiunea de vot.

Consultantul politic Cristian Andrei, fondatorul Agenției de Rating Politic, spune că actuala criză politică este doar una dintre consecințele unei probleme mai vechi și mai profunde.

„Știm că există o problemă generală de mai mult timp la nivelul încrederii în lideri, însă observăm că problema este mai largă. Resursele de încredere din societate sunt erodate, amplificând criza din politică.”

Potrivit acestuia, indicatorul privind direcția țării s-a menținut la un nivel negativ inclusiv după alegerile prezidențiale și după cele două luni de blocaj politic, ceea ce arată că neîncrederea în sistem depășește contextul guvernării actuale.

„Dacă vrem să estimăm intenția de vot a unui român, ne putem orienta destul de bine după nivelul său de încredere la nivel social și politic.”

În analiza care însoțește barometrul, Cristian Andrei arată că această „scară a încrederii” a devenit unul dintre principalele clivaje ale societății românești. Cu alte cuvinte, felul în care românii se raportează la profesii, instituții, economie sau mass-media începe să explice tot mai bine și opțiunea lor electorală. După două luni de criză politică, concluzia cercetării este că dificultatea de a construi majorități parlamentare reflectă o problemă mai amplă: erodarea încrederii în aproape toate reperele publice din România.

Metodologia sondajului

Barometrul Poll/Int România a fost realizat de Agenția de Rating Politic în perioada 30 iunie – 3 iulie 2026, pe un eșantion reprezentativ la nivel național de 1.774 de persoane cu vârsta de peste 18 ani. 

Cercetarea a fost realizată prin interviuri în sistem mixt: telefonic (CATI) și online (CAWI), unele întrebări fiind adresate exclusiv respondenților din eșantionul online. 

Marja maximă de eroare este de ±2,8%, iar datele au fost ponderate în funcție de vârstă, sex, nivel de educație, mediul de rezidență, regiune, utilizarea internetului și votul anterior, pe baza datelor INS și AEP.