Primul sondaj după două luni de criză politică. Cine a câștigat și cine a pierdut. Consultantul politic Cristian Andrei: ,,Politicienii și-au convins simpatizanții, dar nu au convins societatea”

România traversează de peste două luni una dintre cele mai complicate crize politice din ultimii ani. Căderea Guvernului Bolojan pe 5 mai a fost urmată de negocieri, consultări la Cotroceni, desemnări de premier și eșecuri în construirea unei noi majorități parlamentare.

Consultantul politic Cristian Andrei, fondatorul Agenției de Rating Politic, a explicat pentru NewsEdge cum au influențat ultimele evenimente încrederea românilor în principalii lideri și partide: ,,Politicienii și-au convins simpatizanții, dar nu au convins societatea”

Criza a produs însă și un efect mai puțin vizibil până acum. A crescut interesul românilor pentru politică și a determinat o parte dintre nehotărâți să își aleagă un partid. Beneficiarii sunt în special formațiunile mari, în timp ce partidele mici pierd teren.

PNL, marele câștigător al crizei politice

Cea mai spectaculoasă evoluție apare în cazul PNL. Conform sondajului ARP, în aprilie, partidul era cotat cu 14,2% din intențiile de vot. După două luni de criză politică, liberalii ajung la 22,4%. Creșterea de peste opt puncte procentuale schimbă raportul de forțe din interiorul sistemului politic. PNL depășește PSD și devine al doilea partid în intențiile de vot, în spatele AUR.

Datele sugerează că strategia adoptată de Ilie Bolojan în timpul crizei a produs efecte electorale. Refuzul liberalilor de a reveni într-o coaliție cu PSD, conflictul provocat de desemnarea lui Adrian Veștea și menținerea unei poziții constante în negocieri au diferențiat PNL de celelalte formațiuni implicate.

Potrivit autorilor sondajului, liberalii au atras în special alegători anterior nehotărâți, dar și votanți ai unor partide mai mici, inclusiv USR și REPER. Efectul este vizibil și în cazul liderului partidului.

Bolojan iese ca un ,,erou” din criză

Ilie Bolojan înregistrează una dintre cele mai importante creșteri din sondaj. Încrederea în liderul PNL urcă de la 21,8% în aprilie la 29,5% în iulie.

Evoluția este cu atât mai interesantă cu cât Bolojan nu se bucura de o apreciere atât de mare înainte ca PSD și AUR să depună moțiune de cenzură. Guvernul său a căzut, relația cu președintele Nicușor Dan s-a deteriorat, iar PNL a trecut printr-un conflict intern după desemnarea lui Adrian Veștea pentru funcția de premier. Cu toate acestea, Bolojan iese din cele două luni de instabilitate cu un nivel mai mare de încredere și cu un partid consolidat electoral.

Datele arată că Bolojan câștigă încredere și în afara electoratului tradițional al PNL. 90,5% dintre votanții USR declară că au încredere în Ilie Bolojan, față de 77,4% dintre alegătorii PNL. Este unul dintre cele mai surprinzătoare rezultate ale sondajului și confirmă apariția unui bazin electoral comun PNL-USR, despre care se vorbește tot mai mult în ultimele luni. Pentru USR, această apropiere vine însă și cu un risc.

Nicușor Dan, un an de mandat și doar 24,2% încredere

Unul dintre cele mai importante rezultate îl privește pe președintele Nicușor Dan. După două luni în care Cotroceniul s-a aflat în centrul tuturor negocierilor politice, nivelul de încredere în șeful statului rămâne neschimbat: 24,2%. Este exact același procent înregistrat în aprilie. Președintele are același nivel de încredere de la votanți PNL și USR, dar interesant este că și de la mai mulți votanți PSD.

Mai problematică pentru președinte este percepția românilor asupra modului în care a gestionat criza. 33,7% dintre respondenți consideră că Nicușor Dan nu a avut un plan și doar a reacționat la evenimente. 19% cred că a fost neutru și a mediat între partide. Alți 14,3% consideră că președintele a favorizat PSD, în timp ce 14,2% cred că a favorizat PNL și pe Ilie Bolojan.

Rezultatele arată că acuzațiile de partizanat venite din direcții opuse aproape se anulează reciproc.

Cristian Andrei explică însă problema principală a președintelui:

,,Nicușor Dan a plecat în mandat cu un scor redus de încredere, tocmai pentru că avem o polarizare masivă în România, sistem – antisistem. Nu a beneficiat de acel catch-all de simpatie de care se bucurau președinții imediat după alegeri. De aceea, s-a erodat la un scor mult mai jos. E de remarcat că încă beneficiază de suporteri diverși, de la PNL, USR, PSD și nu s-a erodat și mai mult de atât, e o surpriză. Problema cea mai mare pentru președinte este, însă, chestiunea percepției de lipsă a unui plan și că nu dă senzația de forță din poziția da. Erodarea se mai poate recupera, dar lipsa de perspectivă mai greu.”, a declarat fondatorul Agenției de Rating Politic pentru NewsEdge.

AUR rămâne primul partid. George Simion, liderul cu cea mai mare încredere

În ciuda crizei și a schimbărilor produse în celelalte bazine electorale, AUR își păstrează poziția de lider. Partidul lui George Simion crește ușor, de la 35,8% la 36,4%.

Diferența față de PNL rămâne considerabilă, de 14 puncte procentuale. AUR continuă astfel să domine intențiile de vot și să beneficieze de cel mai mobilizat electorat, alături de liberali.

George Simion ocupă și primul loc în clasamentul încrederii în liderii politici, cu 35%. În aprilie era cotat cu 31,3%.

Ultimele două luni au pus AUR într-o situație politică dificilă. Partidul a participat la căderea Guvernului Bolojan, a fost implicat în negocierile și calculele privind formarea noilor majorități, dar a refuzat în final să susțină Guvernul Veștea. Datele arată că aceste episoade nu au afectat partidul. Dimpotrivă, AUR și George Simion înregistrează creșteri ușoare.

USR pierde teren în fața PNL

În timp ce PNL crește puternic, USR înregistrează o scădere ușoară. Partidul condus de Dominic Fritz coboară de la 11,2% în aprilie la 10,5% în iulie. Diferența este redusă, dar trebuie analizată în contextul ascensiunii liberalilor.

Autorii sondajului vorbesc despre un „efect Bolojan” care începe să atragă inclusiv votanți din zona USR. Cele două partide se adresează unui electorat asemănător, iar consolidarea PNL poate transforma relația dintre ele într-o competiție directă pentru același bazin electoral.

Situația este cu atât mai interesantă cu cât Dominic Fritz crește la capitolul încredere. Liderul USR ajunge de la 13,4% la 20,1%. Așadar, partidul pierde ușor, în timp ce liderul său câștigă vizibilitate și încredere. Evoluția următoarelor luni va arăta dacă USR poate beneficia de această creștere sau dacă PNL va continua să atragă voturile din zona reformistă.

PSD rămâne prins între AUR și noul pol PNL-USR

Dacă PNL este câștigătorul clar al perioadei, situația PSD este mult mai complicată.

Social-democrații cresc ușor în intențiile de vot, de la 17,2% la 17,9%. Practic, partidul își conservă electoratul.

Problema apare atunci când rezultatul este comparat cu evoluția PNL. Social-democrații pierd poziția a doua și ajung la aproape cinci puncte în spatele liberalilor. PSD se află astfel prins între două blocuri electorale. Pe de o parte este AUR, care domină zona votului populist și de protest. De cealaltă parte se conturează bazinul PNL-USR.

Nici Sorin Grindeanu nu reușește să câștige încredere în timpul crizei. Liderul PSD ajunge la 14,1%, față de 13,9% în aprilie. Mai mult, sondajul arată că electoratul PSD este cel mai puțin mobilizat dintre bazinele marilor partide. După două luni în care social-democrații au avut un rol central în căderea Guvernului Bolojan și în negocierile pentru formarea unei noi majorități, partidul nu reușește să transforme criza într-un câștig electoral semnificativ.

Românii nu vor niciunul dintre premierii propuși

Poate cel mai dur rezultat al barometrului îi privește pe candidații pentru funcția de prim-ministru. 56,1% dintre respondenți spun că niciunul dintre numele vehiculate nu este potrivit pentru conducerea Guvernului.

Sorin Grindeanu ocupă primul loc dintre variantele testate, dar cu numai 11,5%.Siegfried Mureșan obține 8,7%, Adrian Veștea 2,5%, iar Eugen Tomac doar 1,5%.

Concluzia este dificil de ignorat. Niciunul dintre numele puse pe masa negocierilor nu a reușit să genereze un nivel semnificativ de susținere în societate.

Întrebat cum trebuie interpretat faptul că peste jumătate dintre români nu consideră potrivit niciunul dintre numele de premier vehiculate și că nicio soluție de ieșire din criză nu întrunește o susținere clară, Cristian Andrei spune că societatea nu s-a lăsat convinsă de narațiunile promovate de partide.

,,Oamenii nu au intrat așa ușor în narațiunile politice de partid. Avem o energizare a „bulelor” politice, a simpatizanților, dar per total nu se conturează un consens nici în societate, nu există o teorie despre ce ar trebui să se întâmple. Societatea nu e convinsă de lideri și partide, e în așteptare, refuză conflictul. Ne spune că politicienii și-au convins simpatizanții, dar nu au reușit să convingă per total. Publicul AUR e cel mai disciplinat cu propunerea de anticipate susținută de partidul propriu și asta trebuie remarcat, pentru că celelalte partide (PNL, PSD) nu reușesc la fel de mult să convingă propriul public pe alte teme.”, a declarat Cristian Andrei pentru Newsedge.

O treime dintre români vor alegeri anticipate

Nici în privința soluției pentru ieșirea din criză nu există un consens. Alegerile anticipate ocupă primul loc, cu 33,2%. Refacerea coaliției PSD-PNL-USR-UDMR este preferată de numai 11,4%, iar un guvern tehnocrat de 11,3%. Un guvern PSD-AUR este susținut de 6,8% dintre respondenți.

Datele arată însă diferențe majore între electorate. Aproape jumătate dintre votanții AUR, 49,3%, vor alegeri anticipate. Aceeași variantă este preferată de 34,7% dintre alegătorii USR și de 31,1% dintre nehotărâți.

În schimb, votanții PNL preferă în proporție de 27,7% refacerea vechii coaliții, în timp ce electoratul PSD este mult mai fragmentat în privința soluției.

Criza i-a făcut pe români mai interesați de politică

După două luni de negocieri, conflicte și guverne eșuate, românii par mai interesați să participe la vot. 54,9% dintre respondenți spun că este foarte probabil să voteze dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare. În aprilie, procentul era de 48%. Creșterea interesului a redus numărul nehotărâților și a alimentat în primul rând partidele mari.

PNL este principalul beneficiar al acestei mobilizări. AUR își consolidează poziția, PSD își păstrează bazinul, iar USR începe să simtă presiunea liberalilor. După două luni de criză, scena politică are câștigători și perdanți. Nu are însă o soluție acceptată de majoritatea românilor.

AUR rămâne primul partid, PNL și Ilie Bolojan înregistrează cele mai importante creșteri, iar PSD pierde locul al doilea. Nicușor Dan stagnează, în timp ce majoritatea românilor respinge toate variantele de premier vehiculate.

Criza a reușit să îi readucă pe oameni spre politică. Nu a reușit, cel puțin până acum, să îi convingă că vreunul dintre actorii politici are și răspunsul pentru ieșirea din ea. Suntem la peste 60 de zile de criză politică și ne apropiem să doborâm un record. Vedeți aici istoria celor mai lungi astfel de perioade din România.

Datele sondajului

Barometrul Poll/Int România a fost realizat în perioada 30 iunie – 3 iulie 2026, pe un eșantion de 1.774 de persoane. Datele permit și o comparație cu luna aprilie, înaintea declanșării crizei politice. Iar diferențele arată cine a reușit să profite de ultimele două luni și cine a rămas pe loc. 

Agenția de Rating Politic, fondată de Cristian Andrei, folosește pentru cercetările sale un model de analiză inspirat din SUA și Marea Britanie, care aduce o perspectivă diferită față de sondajele clasice.

„Modelul nostru este, din ce cunosc, singurul din România care face așa ceva, e cu adevărat inovator și nu folosește doar date din sondaj, ci și multe date din statistici oficiale. Vorbim de milioane de date.”, a declarat Cristian Andrei pentru Newsedge.

Consultantul politic declară că acest tip de analiză permite estimări mai detaliate la nivel local:

„Este un model fiabil care de regulă are o eroare acceptabilă pentru 90% dintre județe, într-o marjă de 3-4%. Este mult mai rapid și simplu de aplicat, la un cost mult mai mic, decât să efectuezi 42 de sondaje diferite în fiecare județ, pe durata a luni de zile, la un cost imens, care probabil s-ar apropia de 1 milion de euro pentru toată România.”

O propunere pentru tine, cititorule

Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni. 

📩 Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru. 

📌 Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!