Știrile zilei 5 octombrie. Luca Niculescu, al patrulea pariu politic al lui Nicușor Dan pentru funcția de premier

DNA a făcut 96 de percheziții într-un dosar care vizează polițiști de frontieră și vameși, iar socrul lui Călin Georgescu a petrecut cinci ore la DIICOT. Economiștii au venit și ei cu perspectiva pentru 2027. Creșterea ar putea fi între 0 și 0,5%. Partea optimistă a fost găsită chiar de ei: „măcar e cu plus”.

A patra oară e cu noroc? Cine e Luca Niculescu

Luni seară, președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Luca Niculescu pentru funcția de prim-ministru. Este a patra încercare de a găsi un Guvern care să treacă de Parlament după căderea Cabinetului Bolojan. De data aceasta, Cotroceniul a ales un om din afara partidelor: fost jurnalist, fost ambasador și, actualmente, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe.

Luca Niculescu are 55 de ani și a petrecut mai bine de două decenii în presă. Și-a început cariera la Radio Delta, devenit ulterior RFI România, unde a ajuns redactor-șef. A realizat emisiuni la TVR, The Money Channel și Digi24 și a fost corespondent pentru mai multe instituții media franceze, printre care France Info, France Inter, France Culture și Libération. A absolvit Facultatea de Jurnalism a Universității din București și are un master în jurnalism european la Strasbourg. 

În 2016 a schimbat studioul cu diplomația și a devenit ambasador al României în Franța, mandat pe care l-a avut până în 2022. A fost acreditat și în Monaco și Andorra și a reprezentat România în relația cu organizațiile internaționale de la Paris, inclusiv OCDE și Organizația Internațională a Francofoniei. Între 2019 și 2022 a condus și Grupul Ambasadorilor Francofoni din Franța.  

Din septembrie 2022 este secretar de stat în MAE și coordonator național al procesului de aderare a României la OCDE, unul dintre dosarele externe importante ale ultimilor ani. În 2026 a fost și propunerea lui Eugen Tomac pentru Ministerul de Externe, într-un guvern care nu a mai ajuns la vot. Numele lui Niculescu a circulat apoi în repetate rânduri pentru Palatul Victoria. Până luni seară, cariera lui fusese construită aproape integral în presă și diplomație, fără funcții de partid și fără experiență în politica internă. Acum trebuie să facă saltul direct spre cel mai politic loc din administrația românească.

Ne-am consultat iar, dar tot fără consens

PSD a intrat primul la Cotroceni și a cerut funcția de premier pentru Sorin Grindeanu. Au lăsat însă și o portiță pentru un premier tehnocrat, cu o condiție: PSD să fie la guvernare și miniștrii să fie politici. Cu alte cuvinte, numele premierului poate fi negociat. Puterea, mai puțin.

AUR a venit la Cotroceni fără George Simion și a cerut alegeri anticipate. Dan Dungaciu a acuzat că Președinția că a devenit „un factor de blocaj”, după ce Nicușor Dan a spus public că nu vrea AUR nici într-un guvern, nici în spatele unuia. 

PNL a rămas pe poziție: nu intră într-un guvern împreună cu PSD. Ilie Bolojan a spus însă că, după desemnarea premierului, liberalii vor analiza cum pot contribui la evitarea prelungirii blocajului. 

USR a cerut alegeri anticipate și a respins ideea unui premier prezentat drept „independent”. Dominic Fritz spune că orice premier depinde de majoritatea care îl votează și că un Executiv ținut în viață de majorități făcute de la o zi la alta nu are cum să fie un guvern cu adevărat funcțional. USR a transmis și că nu va vota un guvern PSD.

UDMR aproape s-a scos singur din ecuația ministerelor. Kelemen Hunor spune că Uniunea aproape sigur nu va intra în următorul Guvern, dar ar putea susține din Parlament o formulă construită în jurul PSD. Cu o condiție importantă: în ecuație să intre și PNL și fără AUR sau SOS. 

Minoritățile au cerut mai multă flexibilitate din partea partidelor. POT a anunțat că nu va bloca formarea unui guvern. Diana Șoșoacă a apreciat că ea însăși ar fi potrivită pentru funcția de premier, deși nu crede că Parlamentul ar vota-o. Grupul Uniți pentru România l-a propus, din nou, pe Victor Ponta.

În toate aceste linii roșii, Luca Niculescu trebuie acum să găsească 233 de „da”.

Doi morți în Marea Neagră

Doi membri ai echipajului unei nave comerciale au murit luni în Marea Neagră, iar alți 11 au fost salvați. Royad Mammadov transporta porumb din portul ucrainean Izmail spre Italia când a luat foc la aproximativ 30 de mile marine de Sfântu Gheorghe. Nava se afla în zona economică exclusivă a României, dar în afara apelor teritoriale. Printre cei care și-au pierdut viața se află și comandantul vasului.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski susține că nava a fost lovită de două drone rusești. Autoritățile române au confirmat incendiul, victimele și operațiunea de salvare, însă cauza exactă a incidentului urmează să fie stabilită. Războiul rămâne, juridic, dincolo de granița României. Geografia continuă să fie ceva mai puțin liniștitoare.

F-18, din nou în aer

Cu doar câteva ore înainte de incidentul de pe mare, radarele MApN detectaseră o țintă aeriană lângă Vâlcove, în Ucraina, foarte aproape de frontieră. Două aeronave F-18 spaniole au decolat de la Mihail Kogălniceanu, iar la ora 02:34 locuitorii din nordul județului Tulcea au primit mesaj RO-Alert. Alerta s-a încheiat mai puțin de o oră mai târziu.

Ministerul Apărării spune că ținta nu a intrat în spațiul aerian românesc. Formula începe însă să devină familiară: atacuri rusești peste Dunăre, avioane ridicate de la sol și telefoane care sună în toiul nopții. De fiecare dată, vestea bună este că drona nu a intrat. Faptul că trebuie verificat atât de des a devenit partea mai puțin bună.

Frontiera, cu tarife preferențiale

DNA a făcut luni 96 de percheziții în Satu Mare, Bihor, Sălaj, Maramureș, Cluj și Mureș. Ancheta vizează polițiști de frontieră și lucrători vamali de la Halmeu, suspectați că ar fi primit bani pentru a favoriza anumite persoane sau transporturi la trecerea frontierei. Procurorii au intrat în locuințe, sedii de firme și în sediile a două instituții publice.

Lista completă a acuzațiilor și a suspecților nu a fost încă făcută publică. La Halmeu, frontiera avea controale. DNA verifică acum dacă unele veneau și cu listă de prețuri.

Socrul lui Georgescu, la DIICOT

Vasile Moldoveanu, socrul lui Călin Georgescu, a petrecut aproximativ cinci ore la DIICOT, unde a fost audiat ca martor. Procurorii i-au cerut explicații pentru un transfer de 118.000 de lei către Răzvan Leu, omul de afaceri care susține că a fost înșelat de Georgescu cu peste un milion de euro. Anchetatorii au verificat și dispozitivele electronice ale lui Moldoveanu.

Procurorii încearcă să stabilească dacă suma reprezenta restituirea unei părți din banii dați de Leu și care a fost traseul financiar. În paralel, ancheta în cazul lui Călin Georgescu continuă cu perchezițiile informatice ale dispozitivelor ridicate de anchetatori. După declarații, contracte și transferuri bancare, au venit la rând telefoanele și mesajele.

La ieșirea socrului său din sediul DIICOT, un susținător al fostului candidat înarmat cu un steag ortodox a agresat un cameraman. 

Rezerviștii, la apel

Luni a început și MOBEX București-Ilfov, exercițiu care se desfășoară până pe 12 octombrie. O parte dintre rezerviștii din București și Ilfov sunt chemați la unitățile militare pentru activități de pregătire, iar miercuri este programată o secvență de antrenament în Poligonul Domnești. La exercițiu participă MApN, MAI, SRI, STS și Administrația Națională a Penitenciarelor.

Ministerul Apărării a ținut să precizeze că MOBEX este planificat și nu înseamnă mobilizare generală. Precizarea a devenit aproape parte obligatorie din exercițiu. În România anului 2026, ordinul ajunge la rezervist, fotografia lui ajunge pe Facebook, iar comunicatul MApN încearcă să ajungă înaintea teoriei conspirației.

,,Măcar e cu plus”

Românii privesc economia cu ceva mai puțin entuziasm decât ar necesita discursurile despre stabilitate. 62% se tem de scăderea nivelului de trai, față de 40% media europeană, iar aproape jumătate sunt îngrijorați de sărăcie. Patru din zece se tem că nu își vor permite mâncarea, iar 44% au emoții când vine vorba despre facturi și servicii medicale.

CFA România estimează pentru 2027 o creștere economică între 0 și 0,5%. Inflația ar putea rămâne la 4-5%, deficitul în jurul a 6%, iar euro ar putea ajunge la 5,4-5,5 lei la sfârșitul anului. Alte instituții sunt ceva mai optimiste și văd o creștere mai apropiată de 2%.

Președintele CFA România, Adrian Codirlașu, a găsit partea luminoasă: „măcar e cu plus, nu-i cu minus”. Uneori optimismul este o stare de spirit. Alteori este diferența dintre zero și 0,5%.

Bani pentru zile negre

Nici rezervele financiare ale populației nu arată spectaculos. Doar 17% dintre români spun că au economii suficiente pentru a acoperi singuri costurile unui dezastru natural sau ale unui incident grav care le-ar afecta locuința. Aproape 30% ar avea nevoie de ajutor financiar suplimentar, iar 15% spun că s-ar baza pe stat sau pe primărie.

Cifrele completează destul de bine tabloul economic al zilei. Românii se tem că le scade nivelul de trai, economiștii speră la o creștere care începe de la zero, iar majoritatea gospodăriilor nu și-ar permite financiar un eveniment grav. Noul premier desemnat are, deci, material pentru programul de guvernare înainte să apuce să-l scrie.

Cocaina de lângă schimbător

DIICOT a anunțat și cazul unui bărbat de 35 de ani prins pe Autostrada A1 cu aproximativ un kilogram de cocaină. Drogurile erau ascunse într-un compartiment special amenajat lângă schimbătorul de viteze și, potrivit procurorilor, urmau să fie vândute. Bărbatul a fost reținut și ulterior arestat preventiv pentru 30 de zile.

Compartimentul fusese construit special pentru ascunderea pachetelor. Mașina era pregătită, aparent, pentru două tipuri de trafic.