United și City își dispută supremația în oraș de 145 de ani. Cum s-a transformat derbyul Manchesterului de la un meci între echipa unei fabrici și cea a unei biserici

Există o singură persoană în istoria comună de 145 de ani care a antrenat atât Manchester United, cât și Manchester City. Numele lui este Ernest Mangnall și este cel care a transformat ambele cluburi de la echipe de cartier, la unele de anvergură națională. Mai întâi a ajuns la United, la 25 de ani de la înființarea clubului și imediat după ce a scăpat de faliment. Dar hai să vedem ce a fost înainte de Mangnall.

Echipa unei fabrici și echipa unei biserici

Manchester United a fost fondat de muncitorii unei fabrici feroviare și s-a numit Newton Heath LYR. Doi ani mai târziu apărea și Manchester City, sub numele de St Marks. Un club creat de comunitatea unei biserici pentru a le oferi tinerilor o alternativă sănătoasă la societatea de atunci. În 1881 a avut loc și primul meci dintre cele două, un amical. Newton Heath s-a impus cu 3-0.

Primul meci oficial s-a jucat un deceniu mai târziu, în FA Cup. Tot United s-a impus, sau mai corect Newton Heat, contra Ardwick de această dată cu 5-1. Peste alți 11 ani, în liga a doua engleză a avut loc și prima confruntare cu acest nume. Rezultatul a fost 1-1. Și acum revenim la Mangnall, care a găsit-o și preluat-o pe United din eșalonul secund.

Singurul om care a antrenat ambele echipe din Manchester

A format o echipă pe care a promovat-o în primul eșalon, la un an după ce City aducea primul trofeul în oraș, FA Cup. Construcția s-a realizat chiar cu jucători de la Manchester City, care a trecut printr-un scandal legat de nerespectarea limitei salariale. Vorbim de vremuri în care nu exista niciun fel de rivalitate între cele două, iar mulți fani mergeau la meciurile ambelor. Transferurile au fost privite ca un efort de a menține jucătorii buni în oraș.

Cu acest schelet de jucători, Mangnall a câștigat primul titlu de campioană, în 1908. A fost o mare mândrie în oraș. Manchester United a terminat peste puternica Aston Villa. A mai adus alte 4 trofee, devenind al treilea cel mai de succes antrenor din istoria „Diavolilor Roșii”. El a mutat clubul pe Old Trafford, transformând echipa într-una urmărită de zeci de mii de oameni.

De la două echipe de cartier, la zeci de mii de fani

După 9 ani și un meci United – City, încheiat 0-1, Mangnall a plecat la „Cetățeni”. Aici a petrecut 12 ani. Nu a câștigat niciun trofeu, un loc 2 fiind cea mai bună clasare. Chiar și așa, a stat pe bancă la peste 970 de meciuri și a câștigat aproximativ jumătate dintre ele. La fel ca la cealaltă echipă din oraș, Mangnall este cel care a ghidat mutarea lui City pe Maine Road, un stadion care acomoda până la 80.000 de fani.

Manchester City juca regulat cu 70.000-80.000 de suporteri în tribună, recordul fiind atins în 1934 – 84.569 de oameni. Timp de 8 ani, după ce Old Traffford a fost bombardat în 1941, Maine Road a devenit acasă și pentru Manchester United. Încă vorbim de o perioadă în care între cele două cluburi nu exista antipatia de astăzi. Dar totuși cum și când a apărut rivalitatea?

Busby a făcut istorie la City pe gazon și la United pe bancă

Un punct important de pornire a fost sosirea unui alt nume pe Old Trafford, care este legat de ambele cluburi. Matt Busby. Scoțianul a fost un jucător emblematic pentru Manchester City, între 1928 și 1936. A purtat tricoul bleu al „Cetățenilor” în peste 200 de rânduri și a câștigat un FA Cup, în 1934. Dar cariera de antrenor a început-o pe banca lui United, după război, în 1945. Și a intrat în istorie. O istorie pe care o puteți citi aici.

A urmat o eră de 25 de ani în care a făcut Manchester United cel mai mare club din Anglia. A câștigat 5 titluri, două FA Cup, Supercupe și Cupa Campionilor Europeni – prima de către un club din insulă. O bună parte din această epocă a coincis și cu o perioadă de glorie a lui Manchester City. Duetul de pe bancă Mercer/Allison a construit o echipă cu nume precum Francis Lee, Colin Bell, Mike Summerbee și Neil Young. Este acea ultimă echipă care a devenit campioană doar cu fotbaliști din Anglia.

S-a întâmplat în 1968, chiar în detrimentul lui Manchester United și puteți citi despre această performanță aici. Practic, rivalitatea dintre cele două nu a pornit din proximitate și dintr-un orgoliu de modul „cine e mai tare în oraș”, ci din goana după performanță. Un principiu foarte sănătos în sport.

Momentul în care orașul s-a împărțit în două

Au fost anii care au împărțit oamenii din oraș. Roșu sau bleu era o alegere obligatorie și nimeni nu mai privea cele două cluburi drept mândriile orașului din prima ligă engleză. Acest sentiment s-a transmis și pe gazon, iar încleștările dintre City și United au început să devină aspre. Duelurile erau foarte fizice, intense, iar din tribună nu lipseau injuriile la adresa adversarului sau actele de huliganism. De la bătăi, până la monede sau sticle aruncate către suporterii adverși sau chiar fotbaliștii rivali.

Vorbim de o perioadă atât de bună pentru „Cetățeni” încât au confiscat aproape total succesele în meciurile directe. Între 1967 și 1974, Manchester City a pierdut doar de două ori în 16 partide.

Pe acest fond a avut loc și cel mai dur meci dintre cele două echipe, care nu a durat 90 de minute din cauza unei invazii a fanilor lui United. Se întâmpla în aprilie 1974. După era de glorie, „Diavolii” au avut o perioadă dificilă și se aflau în luptă pentru evitarea retrogadării. Întâlneau rivala din oraș pe propriul teren în ultima etapă și aveau nevoie de o victorie, dar și de un joc al rezultatelor, pentru a supraviețui.

Legenda „Diavolilor” a retrogadat-o pe United, în tricoul lui City

Nu s-a întâmplat nici una, nici alta. În minutul 81, Denis Law, fosta legendă a lui United din era Busby, atunci fotbalist la City, și-a îngropat fosta echipă. A înscris un gol cu călcâiul care a pecetluit retrogadarea diavolilor. Nu s-a putut bucura de reușită și chiar a cerut să fie schimbat imediat. Nici fanii nu au putut accepta deznodământul și au oprit meciul. În fapt, United nu s-ar fi salvat nici dacă ar fi învins, dar istoria îl consemnează pe Law drept groparul clubului.

Ce soartă pentru scoțian! Vorbim de puștiul care a crescut sărac lipit, fără încălțări până la vârsta de 14 ani, care în adolescență juca fotbal cu un ochi închis din cauza strabismului. El a devenit fotbalistul pentru care Manchester United a plătit o sumă record la momentul respectiv – 115.000 de lire. A înscris 237 de goluri în 404 meciuri pentru „Diavoli”, al treilea marcator din istorie.

Deține și astăzi recordul de goluri înscrise într-un sezon pentru United – 46. Sezon în care a câștigat Balonul de Aur. Singurul scoțian care a reușit asta. Și tocmai el să fie cel care a îngropat-o pe Manchester United, îmbrăcând tricoul bleu. Și ce moment de bucurie pentru fanii lui City!

Ferguson a colorat Manchesterul în roșu

Poate doar cu un meci din 1989 se poate compara. Era o perioadă în care United domina din nou duelurile dintre cele două și își pregătea și revenirea în elita fotbalului englez. City abia promovase și avea un început de sezon dificil când și-a întâlnit rivala, pe Maine Road. „Cetățenii” au învins cu 5-1, într-una din cele mai mari surprize ale vremii și au fost la un pas să îi provoace demisia lui Ferguson.

Manchester United a avut însă încredere în Alex Ferguson și bine a făcut. A devenit cel mai bun club din Anglia, chiar și din lume pentru o bună perioadă și a distrus-o pe City ani la rând. Între 1980 și 2012, „Diavolii” au terminat deasupra „Cetățenilor” în 31 din 32 de sezoane. Când Sir Alex Ferguson câștiga tripla istorică din 1999, Manchester City se afla în liga a treia din Anglia!

Au fost ani în care Manchester United o învingea pe unde o prinde pe City. De la acel succes din 1989 și până în 2002, „Cetățenii” nu au mai cunoscut gustul victoriei. În 1994, United i-a administrat un 5-0 dureros, revanșă pentru înfrângerea din 89. Dominarea s-a păstrat până prin 2010 și Rooney a devenit golgheterul all-time al derbyului, cu 11 goluri.

Banii șeicilor au inversat polii în Manchester

Deceniile de suferință ale fanilor lui City s-au sfârșit odată cu infuzia de bani din spațiul arab. Carlos Tevez a fost transferat chiar de la rivala United, iar războiul mediatic dintre cele două cluburi s-a accentuat. Argentinianul a fost primit cu un panou cu chipul său, pus în oraș, cu mesajul „Welcome to Manchester”. Ferguson le-a răspuns rivalilor cu sintagma „noisy neighbours”, făcând referire că performanțele sunt la „Diavoli”, zgomutul la „Cetățeni”.

Dar asta a început să se schimbe treptat. În 2011, City a umilit-o pe United chiar pe Old Trafford, cu 6-1. Un meci pe care Ferguson l-a catalogat drept cel mai prost din carieră. Kompany a adus victoria din retur la finele unui meci crâncen, 1-0 și City a recuperat un handicap de 8 puncte în fața rivalilor. Finalul sezonului a fost dramatic. „Cetățenii” au câștigat titlul la golaveraj în fața lui United, după un gol marcat de Aguero în ultima fază a meciului din ultima etapă, cu QPR.

Carrick vrea să oprească dominația „Cetățenilor”

Este momentul care a marcat schimbarea raportului de forțe dintre cele două echipe. La City a venit era Guardiola și a curs cu trofee, peste 20 în doar 10 ani. La United s-a sfârșit perioada Alex Ferguson și au trecut deja 13 ani de la ultimul titlu. În ultimii ani, „Cetățenii” s-au impus de mai multe ori și în meciurile directe, dar per total balanță încă înclină mai puternic la United. Cele două s-au întâlnit de 198 de ori, „Diavolii” au câștigat 81 de meciuri și au pierdut 63. 54 s-au terminat nedecise.

Un nou episod al confruntării, primul cu Maresca pe banca lui City, va avea loc duminică, de la 18:30. Cele două vin după victorii în Liga Campionilor și după un start de sezon net favorabil „Cetățenilor”. City are maximum de puncte din primele 3 meciuri, în timp ce United a strâns doar o victorie și un egal, după înfrângerea din prima etapă, de la Hull.