Tánczos Barna, după protestul oierilor: „99% dintre oieri nu au venit pentru conflicte”

Protestul a avut loc pe fondul nemulțumirilor legate de restricțiile privind exporturile de ovine și caprine, gestionarea focarelor de boli și măsurile de sacrificare a animalelor. În timpul manifestației au avut loc confruntări între unii protestatari și jandarmi. Potrivit Jandarmeriei Capitalei, 26 de persoane au fost conduse la secții de poliție, iar 24 de persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale, între acestea fiind și opt jandarmi.

Tánczos Barna: majoritatea oierilor nu au venit pentru conflicte

Într-o conferință de presă susținută miercuri, Tánczos Barna a spus că protestul trebuie separat de incidentele violente care au avut loc ulterior. „Sunt convins că majoritatea, din păcate 99%, majoritatea oierilor care au fost ieri în piață nu au venit pentru conflicte fizice cu jandarmi”, a declarat ministrul interimar al Agriculturii.

Tánczos Barna a afirmat că a discutat și anterior cu crescători de animale și că aceștia nu sunt, în opinia sa, persoane care caută în mod obișnuit confruntări cu forțele de ordine.

Potrivit ministrului, escaladarea ar fi fost provocată de persoane care au urmărit schimbarea caracterului manifestației. „Era foarte clar și sunt convins că cercetările ulterioare vor confirma încă o dată că au fost oameni infiltrați, au fost grupuri care au generat conflicte, care de la începutul zilei deja încercau să denatureze, să deturneze acest eveniment absolut legitim și corect al oierilor, al fermierilor”, a afirmat Tánczos Barna, citat de Mediafax.

Ce au cerut crescătorii de ovine

Protestatarii au transmis Guvernului o listă amplă de revendicări. Printre acestea se află reluarea exporturilor de ovine și caprine, schimbarea modului de gestionare a focarelor de boli, alternative la sacrificarea animalelor și măsuri pentru reducerea impactului restricțiilor sanitar-veterinare asupra fermierilor.

O parte dintre revendicări au fost discutate și la întâlnirile anterioare dintre reprezentanții sectorului și autorități. Guvernul a transmis că au avut loc șase astfel de întâlniri. Și că unele dintre solicitările formulate de crescători au fost deja incluse în măsurile pregătite de autorități.

Ministrul spune că dialogul cu fermierii a continuat

Tánczos Barna respinge acuzațiile potrivit cărora Ministerul Agriculturii nu ar fi menținut dialogul cu fermierii în ultimele luni. „Începând cu luna mai, de când au apărut acele focare, începând cu luna iunie, când au venit primele decizii ale Comisiei Europene, am menținut un dialog constant cu asociațiile reprezentative”, a declarat ministrul.

El susține că au avut loc întâlniri de mai multe ore, cu participarea unor grupuri numeroase de reprezentanți ai sectorului. „Motiv pentru care resping categoric toate acele aprecieri care au spus că în ultimele luni nu s-a întâmplat nimic. Trebuie întrebate aceste asociații, inclusiv cei care au fost ieri în Piață”, a adăugat Tánczos Barna.

România încearcă să deblocheze exporturile

Una dintre principalele probleme reclamate de crescători este restricționarea exporturilor de ovine și caprine.

Potrivit informațiilor oficiale, ANSVSA a transmis Comisiei Europene un plan de acțiune pentru deblocarea exporturilor. Strategia include și administrarea diferențiată a 1,3 milioane de doze de vaccin obținute gratuit de la Comisia Europeană.

Problema este că vaccinarea și regulile europene privind circulația animalelor nu sunt, în acest moment, complet aliniate.

Tánczos Barna spune că România solicită modificarea regulilor europene astfel încât vaccinarea să nu conducă automat la blocarea exporturilor.

„Dacă mergem pe regulamentul actual, avem foarte multe interdicții de export în cazul vaccinării. Este și motivul pentru care ar trebui să avem o confirmare a disponibilității Comisiei Europene de a flexibiliza legislația în cazul vaccinării”, a declarat ministrul.

El a sintetizat problema astfel: „Problema este că legislația este încă în contradicție cu strategia.”

România cere reguli europene mai flexibile

Potrivit lui Tánczos Barna, România discută această problemă împreună cu alte state membre care se confruntă cu situații similare.

„Cerem urgentarea flexibilizării legislației conform strategiei deja aprobate la nivelul Comisiei acum o lună și ceva. Sunt schimbări la nivelul Uniunii, vor fi schimbări și în condițiile de export, dar trebuie să vedem prima dată flexibilitatea Comisiei de a modifica legislația, de a nu ne trezi în situația în care oprim boala, dar blocăm definitiv pe doi ani de zile exportul”, a spus ministrul.

La nivel european, România a anunțat și o inițiativă comună cu Bulgaria, Croația, Grecia și Cipru pentru solicitarea unor reguli mai flexibile privind restricțiile de circulație și export în cazul focarelor.

În paralel, ANSVSA a anunțat că a finalizat negocieri privind certificatele sanitare pentru export cu mai multe state din afara UE. În comunicarea din 11 septembrie sunt menționate Arabia Saudită, Iordania, Maroc, Kuweit și Libia.

Ce măsuri sunt pregătite pentru fermieri

Ministerul Agriculturii pregătește și măsuri financiare pentru crescătorii afectați de restricțiile sanitar-veterinare.

Tánczos Barna a anunțat o schemă de finanțare destinată fermierilor care trebuie să introducă măsuri suplimentare de biosecuritate în ferme. Potrivit ministrului, finanțarea ar urma să acopere 90% din cheltuieli, contribuția proprie fiind de 10%.

Printre măsurile avute în vedere se numără izolarea animalelor bolnave și a celor sănătoase și organizarea exploatațiilor astfel încât să fie limitat riscul de transmitere a bolilor.

O altă schemă vizează compensarea unei părți din costurile suplimentare de furajare în perioadele în care există interdicții privind circulația animalelor sau exportul acestora.

„Am finalizat schema de sprijin pentru compensarea parțială a costurilor suplimentare de furajare în perioada de interdicție de mișcare de animale sau de export. Sistemul de calcul, formulele sunt agreate, sunt finalizate”, a declarat ministrul.

Despăgubirile pentru animalele pierdute

O altă problemă ridicată de crescători este plata despăgubirilor pentru animalele sacrificate sau pierdute în contextul focarelor.

Tánczos Barna a explicat că procedura este gestionată de ANSVSA, iar ministerul nu acordă direct aceste despăgubiri.

El a precizat că există inclusiv litigii privind despăgubiri aferente anilor 2024 și 2025, iar cazurile aflate în instanță nu mai pot fi soluționate administrativ.

Ministrul susține însă că fermierii care au documentele și evidențele exploatațiilor corect întocmite ar trebui să primească banii fără întârzieri inutile.

„Cel care are o exploatație bine îngrijită, are datele statistice corect ținute, are animalele intrate, ieșite, toate cum trebuie, trebuie să primească despăgubirea imediat”, a afirmat Tánczos Barna.

El a atras însă atenția asupra situațiilor în care datele oficiale nu corespund efectivului real, oferind exemplul unei exploatații în care figurează 500 de oi, dar sunt solicitate despăgubiri pentru 1.000 de animale.

Într-un astfel de caz, ministrul spune că situația „nu se poate trece cu vederea”.

Banii pentru despăgubiri ar putea ajunge mai rapid la fermieri

Tánczos Barna a vorbit și despre schimbarea mecanismului prin care sunt acordate despăgubirile, astfel încât plata să poată fi făcută mai rapid.

Ministrul a dat drept exemplu proiectul de lege privind despăgubirile pentru crescătorii de porci, prin care se propune ca fondurile să poată fi alocate din Fondul de rezervă al Guvernului, fără să mai fie necesară așteptarea unei rectificări bugetare.

Potrivit declarației sale, proiectul a fost votat din nou de Senat, în urma reexaminării, și urmează să ajungă la Camera Deputaților.