Reportaj. Sub Dealul Plângerii. Trei luni de coșmar pentru sinistrații din Slatina (FOTO&VIDEO)

Şapte familii (27 de persoane) nu sunt lăsate să mai revină în casele lor, deoarece imobilele nu mai prezintă singuranţă. Locuiesc sub cerul liber, dorm pe caldarâm sau în corturi amenajate din pături şi folii de celofan.

Totul, sub paza unui echipaj de la ISU Olt, un pompier se asigură că se respectă interdicţia. Oamenii îl înţeleg că îşi face doar datoria, respectă ordinul superiorilor, dar îşi strigă frustrarea că stau la gardul caselor în care şi-au investit toată viaţa.

După o viaţă în scaun cu rotile, doarme pe caldarâm

Constantin Dîrsan este imobilizat într-un scaun cu rotile. După alunecarea de teren, nu mai are voie să intre în casa sa, aşa că a pus o saltea pe trotuarul din faţa curţii şi doarme acolo. Omul este frustrat şi nu înţelege de ce nu mai are voie în locuinţă.

„Casa mea nu este avariată, mă înțelegeți dumneavoastră? Mă culc afară de 4-5 luni de zile, în ploaie, în vânt, uitați-vă acolo. E afară, nu am nici haine, nici mâncare, nu am nici…”, mărturiseşte el.

El speră ca, într-un târziu, autorităţile să-i permită să revină în casa sa.

„Da, asta dorim. Să intrăm în casele noastre. Dacă cade pământul, cade pe noi”, a spus el.

La ultima ploaie, Constantin a încercat să se adăpostească în casă. Ploua torenţial şi nu ştia încotro să se ducă. Jandarmii care păzeau zona l-au scos înapoi afară şi, pe deasupra, l-au şi amendat.

„Da, mi-au dat amendă pentru că am intrat în casă, că ploua. Nu m-au lăsat în casă, deși ploua foarte tare.

Am vrut să mă adăpostesc de ploaie și au venit șapte jandarmi peste mine. M-au luat șapte jandarmi pentru că m-am adăpostit”, mărturiseşte bărbatul.

Viaţă într-un cort din pături şi celofan

Lina Tudor şi cei doi copii trăiesc precum în secolul trecut, într-un cort din pături şi folii de celofan, în curtea rudelor.

Cei doi copii sunt elevi, trebuie să-şi facă temele, iar femeia este bolnavă. Ei nu sunt în siguranţă nici când plouă, din cauza aluviunilor şi nici când e cald, deoarece de multe ori s-au trezit cu şerpi în apropierea paturilor celor mici.

„Mi-a intrat apă, şerpi…”, a mărturisit femeia.

Împrumut la bancă pentru casa pe care n-o mai are

Mariana Dârsan are 43 de ani. Suferă de o boală pentru care trebuie să ia tratament toată viaţa, dar nici acum nu vrea să se plângă de asta. Toată viaţa a mers la serviciu şi a muncit ca să-şi poată face şi întreţine o casă pe strada Grădişte. Recent, chiar înainte de necaz, a făcut un credit bancar, să mai aranjeze câte ceva la casă.

„Am scos bani din bancă. Ultima dată, anul trecut, în februarie, am scos 700 de milioane (lei vechi – n.red.).  Da, plătesc rata, normal. Am rată, am copilul cu handicap. Eu, personal, fac niște injecții. Nu pot să-ți spun diagnosticul meu, că nu e frumos. Poate să mă verifice în calculator”, spune femeia.

Acum, într-o noapte de martie, s-a văzut fără întreaga agoniseală.

Consiliul Local a adoptat o hotărâre prin care primarul le poate da oamenilor loturi de teren. Totul e însă contra cost. Singura concesie pe care autorităţile le-o fac acestor sinistraţi este că pot să achite loturile în rate. Dar, problema e că nu se poate cunoaşte preţul terenului până când oamenii nu depun o cerere la Primărie prin care să-şi asume că într-adevăr vor să cumpere. Abia apoi se face o expertiză şi se stabileşte un preţ.

Mariana spune că e doar o nouă amăgire, după multe altele.

„Contează mult să fim sănătoși, să ne putem face casele. N-am mai primit niciun fel de teren, niciun pământ. Vreau cu orice preț să rămân în casa mea, pentru că noi nu mai avem cu ce să ne facem alta. Am fost la domnul primar, a spus să facem o cerere pentru a cumpăra terenul. Mă rog, a spus că dă niște materiale de construcții … Ia uitați, hârtia asta ne-a dat-o și noi nu mai avem încredere în domnul primar. De patru luni de zile, tot ne-a spus, tot ne-a zis că ne rezolvă. A trecut o lună și nu s-a rezolvat nimic. A trecut a doua, a trecut a treia și tot nimic”, a spus ea.

Răspuns de la Primărie: „Mucles!”

Oamenii acuză că primarul Mario De Mezzo nici măcar n-a vrut să-i asculte. În schimb, i-a acuzat că au construit ilegal, deşi slătinenii de pe strada Grădişte au venit cu documentele de proprietate, cu cărţile funciare, cu dovezile că sunt racordaţi la reţelele de apă, canal, eletricitate.

Ei nu înţeleg de ce sunt în continuare sfidaţi de edil.

„Un primar, dacă ar fi vrut să ne mute la case, de ce nu a băgat o firmă să ne construiască și apoi să ne cheme să ne mutăm? Atunci aveam toată încrederea. Am fost la dumnealui și, pur și simplu, e un om foarte repezit, nu acceptă ce spunem. Noi ne-am dus la primărie și ne-a ținut pe scări. Un om de acolo ne-a zis: «Mucles!». Un domn a strigat: «Mucles, aici nu se intră așa!».

Cum să vorbiți așa cu noi? Ne-a zis «Mucles!» și a fugit. A fugit pentru că nu are răbdare să vorbească. Noi nu dorim bani, nu dorim casă, nu dorim terenul (gratis). Noi, din tot sufletul, vrem casele noastre”, a spus Marian Dursan.

Slătinenii îi bat obrazul actualului edil pentru că unul dintre sloganurile sale din campanie a fost că „o comunitate puternică nu lasă pe nimeni în urmă”. Cei 21 de pe Grădişte sunt lăsaţi la greu.

„Eu nu mai am puterea să mai fac casa de la temelie. Dacă domnul primar vrea să fie primar, să stea, să fie… El a spus că nu lasă pe nimeni la greu. Dar văd că pe noi nu ne bagă nimeni în seamă”, a mai spus Mariana.

Sinistraţii spun că sunt abandonaţi de autorităţi:

Oamenii şi-a dori ca totul să revină la normal şi să fie lăsaţi în casele lor:

Soluția municipalității

 Într-o ședință extraordinară a Consiliului Local, s-a aprobat strămutarea acestor persoane pe un teren situat pe strada Tudor Vladimirescu. Municipalitatea a decis lotizarea unei suprafețe de aproximativ 3.000 de metri pătrați, oferind fiecărei familii loturi cuprinse între 250 și 300 de metri pătrați, cu posibilitatea de a le achiziționa în rate, pe o perioadă de 10 ani.

Primarul Mario De Mezzo a detaliat condițiile financiare ale acestei măsuri, estimând că prețul per parcelă va fi de aproximativ 550-580 de euro, calculat la o evaluare de 2 euro pe metru pătrat. Condițiile de achiziție presupun un avans de 10%, restul sumei urmând a fi achitată în rate egale, fără dobândă. Edilul a insistat asupra legalității noilor construcții.

„Casele vor fi construite legal. Eu le explic de fiecare dată pașii procedurali și ce urmează. Oamenii, eu le înțeleg nerăbdarea și nemulțumirea, însă pașii administrativi nu pot fi săriți”, a spus el.

Această precizare vine în contextul în care De Mezzo a subliniat că niciuna dintre casele afectate de alunecările din luna martie nu deținea autorizație de construire.

În paralel cu procesul de strămutare, autoritățile locale fac demersuri pentru stabilizarea versantului afectat, scopul fiind stoparea fenomenului de alunecare pentru a proteja restul proprietăților din zonă. Primarul a anunțat că Primăria Slatina pregătește documentația necesară pentru a accesa fonduri de urgență prin intermediul Companiei Naționale de Investiții.

„În baza acelui deviz încărcăm la Compania Națională de Investiții studiul și devizul și facem solicitare pentru o acordare de bani de fond de urgență. Eu cred că în două săptămâni avem toată procedura încărcată”, a declarat Mario De Mezzo.

 Dealul Grădiște: Blocaj administrativ și soluții tehnice costisitoare

Situația critică a versantului Dealului Grădiște din Slatina, unde alunecările de teren au pus în pericol viața și agoniseala a numeroase familii, a devenit subiectul unui conflict administrativ între actualul primar al Slatinei, Mario De Mezzo,  și fostul prefect Emil Albotă.

Potrivit expertizei geotehnice, fenomenul este unul „în dinamică și ireversibil”, necesitând lucrări complexe de consolidare ale căror costuri sunt estimate între 3 și 5 milioane de euro pentru fiecare dintre cele două soluții tehnice propuse.

Fostul prefect Emil Albotă atrage atenția asupra unui blocaj sistemic, acuzând administrația actuală a Primăriei Slatina, condusă de primarul Mario De Mezzo, de refuzul de a întocmi documentația necesară accesării fondurilor guvernamentale.

Albotă susține că, deși Guvernul poate aloca sume de urgență, acest demers nu poate fi inițiat în absența unor documente tehnice fundamentate, precum listele de cantități, devizele și soluțiile tehnice clare.

Dincolo de disputele politice, drama umană rămâne punctul central al crizei. Prefectul a evidențiat faptul că locuințele afectate nu sunt simple improvizații, ci rezultatul efortului de o viață al unor generații întregi. În fața unei soluții actuale care oferă doar terenuri fără utilități, Albotă califică atitudinea administrației locale drept un „cinism administrativ”, cerând o implicare responsabilă pentru a salva ceea ce a mai rămas din casele slătinenilor afectați de dezastrul natural.

Propunerea noastră

Îți mulțumim că ai citit materialul până la capăt! Avem o propunere win‑win: tu câștigi informații, noi câștigăm prieteni. 

📩 Înscrie‑te pe canalul nostru de WhatsApp. Aici găsești reportaje și analize care explică ce se întâmplă cu lumea din jurul nostru. 

📌 Și dacă vrei să fii la curent cu știrile și în social media, urmărește-ne pe Facebook. Enjoy!