Știrile zilei: 17 septembrie. Siegfried Mureșan, noua încercare de premier a lui Nicușor Dan. A treia oară e cu noroc?

Argumentul președintelui a fost că dintre variantele discutate cu partidele, Mureșan are în spatele cele mai multe voturi. Nu suficiente, însă, pentru o majoritate parlamentară. PNL are 80 de parlamentari, USR, 59, UDMR, 31 și minoritățile naționale, 17. Lipsesc, așadar, 46 de voturi pentru ca Guvernul Mureșan să fie învestit. 

România nu are Executiv cu puteri depline de 135 de zile, cea mai lungă perioadă de interimat a unui premier de după ’89.

Știrile zilei nu se opresc la numele premierului. Avem și noi date despre inflație, procese și percheziții.

Timpul de gândire al lui Siegfried Mureșan: 5 minute

Nicușor Dan a anunțat că îl desemnează pe Siegfried Mureșan pentru funcția de premier, deși a recunoscut că, după consultările de la Cotroceni, „nu avem o majoritate conturată”. 

Președintele a criticat și lunile de negocieri, spunând că a văzut în partide mai multă preocupare electorală decât pentru interesul național și a cerut ca România să rămână pe traseul occidental și să-și respecte angajamentele. 

Inițial, președintele anunțase și că Mureșan i-a cerut timp de gândire. N-a avut nevoie de prea mult. Câteva minute mai târziu, europarlamentarul a scris pe Facebook: „Accept propunerea făcută de Președintele României.”

Sorin Grindeanu a reacționat aproape imediat și a spus că a primit desemnarea „cu surprindere și dezamăgire”, acuzându-l pe Mureșan că, în urmă cu doar câteva zile, ar fi făcut la Bruxelles „campanie feroce” pentru tăierea fondurilor europene ale României.

Mureșan are 45 de ani și este europarlamentar din 2014. A intrat în politică prin PMP, partidul condus atunci de Elena Udrea, iar în 2018 a trecut la PNL. Înainte de politică a studiat la ASE și la Universitatea Humboldt din Berlin, apoi a lucrat în Bundestag și în structurile Partidului Popular European. 

La Bruxelles și-a construit profilul mai ales pe bugetul Uniunii Europene. Este vicepreședinte al PPE și negociator-șef al Parlamentului European pentru bugetul multianual 2028–2034. Conduce și delegația PE pentru relația cu Republica Moldova.

Vedem dacă experiența europeană îl va ajuta și în politica dâmbovițeană, unde regulile se schimbă din mers, iar compromisurile se negociază pe funcții și în discuții de culise.

Cum au decurs consultările de azi?

PSD a intrat primul. Sorin Grindeanu i-a spus președintelui că partidul este pregătit să preia guvernarea și că, fiind cel mai mare grup parlamentar și câștigătorul alegerilor din 2024, se consideră „îndreptățit” să conducă Executivul. PSD susținea în continuarea varianta Grindeanu premier.

AUR a repetat că nu votează un Guvern din care nu face parte. George Simion cere o formulă în care partidul să fie reprezentat și spune că, dacă următorul Executiv nu trece rapid prin Parlament, soluția sunt anticipatele. 

PNL a venit oficial cu mandatul pentru Siegfried Mureșan, dar Ilie Bolojan a evitat să închidă discuția într-un singur nume. Liberalii vor un premier „credibil”, miniștri competenți și continuarea reducerii cheltuielilor. 

USR îl susține tot pe Mureșan, însă Dominic Fritz spune că partidul poate discuta și o altă nominalizare. Cei de la USR iau în calcul și o noua rotativă de guverne minoritare. Mai intâi să vină la guvernare PNL-USR-UDMR cu un premier tehnocrat, iar apoi PSD.

UDMR cere, înainte de toate, un Guvern care chiar să treacă de Parlament. Kelemen Hunor spune că viitorul premier ,,trebuie să fie un om care nu poate fi aburit ușor cu basme despre bani, despre buget, despre deficit”. Președintele UDMR a surprins și prin ținută: a venit la Cotroceni cu o cravată cu cățeluși. El a spus că este o alegere firească după ce acum câteva zile a avut una cu urși. 

Varujan Pambuccian, din partea minorităților, i-a cerut însă lui Nicușor Dan să amâne desemnarea: „nu există în momentul de față o majoritate certă”. POT s-a declarat dispus să susțină un guvern tehnocrat, iar grupul Uniți pentru România l-a propus pe Victor Ponta. SOS România n-a venit, pentru că Diana Șoșoacă nu este în țară. 

PSD și AUR: să-i vedem la lucru

În timp ce conducerea PSD revendica oficial Palatul Victoria, vicepreședintele partidului, europarlamentarul Dragoș Benea propunea o variantă ceva mai nouă: PSD și AUR la guvernare.

Benea spune că în PSD sunt „multe voci” care cred că soluțiile promovate de AUR ar trebui „văzute la lucru”. El susține și că nu ar considera AUR un partid extremist și invocă apartenența formațiunii la grupul ECR din Parlamentul European. Cu două zile înainte spusese că o guvernare împreună „n-ar fi ceva atât de tragic”. 

Vila Lac și „următoarea întrebare”

George Simion a ieșit de la Cotroceni și cu o întrebare la care a preferat să nu răspundă. În presă au apărut informații, atribuite unor surse parlamentare, despre o presupusă întâlnire anterioară între Simion și Nicușor Dan la Vila Lac. Acolo ar fi fost discutată o formulă prin care AUR să sprijine un Guvern fără să primească ministere, dar cu participare la anumite decizii. Nicușor Dan a negat că întâlnirea ar fi avut loc. 

Întrebat dacă și el o neagă, Simion a răspuns: „Următoarea întrebare, vă rog.” Reporterii au revenit. Liderul AUR a spus că își menține declarațiile anterioare și că „nu este mincinos”, fără să răspundă explicit cu da sau nu. 

Inflația scade, dar nu suficient de mult

Avem și o veste economică bună, însoțită de tradiționalul asterisc. Inflația anuală armonizată a României a coborât de la 8,2% în iulie la 6,3% în august. Scăderea este consistentă. Numai că 6,3% rămâne cea mai mare rată din Uniunea Europeană. Media UE este de 3,2%. 

Datele INS arată o inflație anuală de 6,17%. Serviciile sunt cu 11,28% mai scumpe decât acum un an, mărfurile nealimentare cu 6,36%, iar alimentele cu 2,62%. 

Rafinăm mai puțin, importăm mai mult

Tot azi aflăm că România a trecut, în numai un an, de la un excedent la un deficit de 590 de milioane de euro la produsele petroliere rafinate.

În primul semestru am importat benzină, motorină și alte produse rafinate de aproximativ 1,62 miliarde de euro și am exportat de 1,03 miliarde. În 2025 aveam încă un excedent de aproape 381 de milioane. Deficitul cumulat la țiței și produse petroliere a ajuns acum la 2,52 miliarde de euro. 

Analiza Asociației Energia Inteligentă leagă deteriorarea inclusiv de oprirea unor capacități de rafinare. România continuă să aibă rafinării. Doar că anul acesta am început să folosim ceva mai mult rafinăriile altora.

Un miliard de euro și a șasea amânare

Înalta Curte a amânat din nou, pentru 8 octombrie, decizia definitivă în procesul cu Guvernul și Ministerul Finanțelor privind plata restanțelor salariale ale magistraților. Este deja a șasea amânare într-un dosar cu o miză de aproximativ 5 miliarde de lei. 

În primă instanță, Curtea de Apel București a obligat Guvernul să plătească sumele restante, inclusiv prin rectificare bugetară, în termen de zece zile de la rămânerea definitivă a hotărârii. Care e istoria miliardului restant din justiție, găsiți în analiza noastră.

Tot pe 8 octombrie, ÎCCJ ar trebui să decidă și asupra cererilor Guvernului de sesizare a CCR și a Curții de Justiție a Uniunii Europene.  Un proces despre bani restanți a ajuns, așadar, la a șasea amânare. Consistență.

33 de hectare se întorc la stat

După 11 ani de proces, aproape 33 de hectare din faleza Tuzla rămân definitiv în proprietatea publică a statului și în administrarea Apelor Române.

Înalta Curte a respins recursul Comunei Tuzla și al Consiliului Local. Litigiul fusese început în 2015, iar suprafața recuperată are aproape 330.000 de metri pătrați. 

Diana Buzoianu spune că ministerul vrea să verifice și alte situații de pe litoral în care terenuri din domeniul public ar fi ajuns la autorități locale și apoi ar fi fost vândute, concesionate sau construite.

Rezerviștii, din nou în poligon

Sute de rezerviști din Neamț, Suceava și Botoșani participă zilele acestea la MOBEX 2026. Au fost chemați la unități și au făcut inclusiv ședințe de tragere în Poligonul Gârleni, din Bacău. Pentru unii, a fost primul contact cu arma după zeci de ani. 

Important: nu este o mobilizare reală și menționăm asta pentru că sigur nu vor întârzia fake-news-urile despre cum intrăm în război. MOBEX este un exercițiu organizat periodic, pe timp de pace, pentru a verifica resursele și mecanismele de mobilizare. Luna viitoare urmează București și Ilfov. 

Furt de cupru de peste jumătate de milion de euro la Mintia

În Hunedoara, polițiștii au făcut 18 percheziții într-un dosar privind furtul repetat de cablu din cupru de pe șantierul unei termocentrale. Sunt vizați 12 bărbați care lucrau pe șantier, iar prejudiciul estimat depășește 590.000 de euro. 

Dosarul a pornit după ce, la sfârșitul lunii august, reprezentanții unei firme au reclamat dispariția cablurilor depozitate pe șantier. Suspecții ar fi fost implicați, în forme diferite, în furt, transport sau valorificare. 

La Mintia se construiește una dintre cele mai importante investiții energetice din țară. O parte din cupru, potrivit anchetei, avea însă alt plan de dezvoltare.

Drepturile minorităților din Ucraina, într-un nou scandal

România cere explicații Ucrainei după ce o clasă cu predare în limba română din Orlivka, regiunea Odesa, ar fi fost închisă la scurt timp după începerea cursurilor.

Clasa fusese deschisă după demersurile Consulatului României la Odesa și la solicitarea comunității românești locale. MAE spune că a contactat autoritățile ucrainene, iar reprezentanții consulatului merg la fața locului pe 18 septembrie. 

Ambasada Ucrainei la București spune că verifică situația și că va veni cu o reacție după clarificarea circumstanțelor. Totodată, respinge amplificarea „emoțiilor negative” în jurul cazului și amintește că în regiunea Cernăuți funcționează 63 de instituții de învățământ cu predare în limba română.